Discursul Papei la sosirea în Guatemala

Discursul Papei Ioan Paul al II-lea
la sosirea pe aeroportul internațional din Guatemala
luni, 29 iulie 2002

Domnule Președinte,
iubiți frați în Episcopat,
distinse autorități,
membrii ai Corpului Diplomatic,
iubiți frați și surori,

1. Înainte de toate aș dori să-mi exprim marea bucurie venind pentru a treia oară ca pelerin al iubirii și al speranței în acest pământ guatemalez. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit posibilitatea de a mă întoarce aici pentru a celebra canonizarea unei persoane atât de iubite și de admirate de voi, Fratele Pedro de San José de Betancurt, fiu al insulei Canare Tenerife, care, îndemnat de un mare spirit misionar, a venit în Guatemala, angajându-se în slujirea celor săraci și nevoiași.

2. Sunt fericit să-l salut, în primul rând, pe Președintele Republicii, Excelența Sa Domnul Alfonso Antonio Portillo Cabrera, față de care îmi exprim mulțumirea vie pentru cuvintele amabile pe care mi le-a adresat în salutul cordial de bun venit. Apreciez mult prezența Președinților celorlalte Republici surori din America Centrală, al Republicii Dominicane și a Primului Ministru din Belize. Mulțumirile mele se îndreaptă și spre Guvernul țării, celelalte autorități și Corpul Diplomatic, pentru plăcuta lor prezență la această ceremonie și pentru prețioasa lor colaborare la pregătirile vizitei mele.

Îi salut în mod special pe frații mei în Episcopat, în particular pe Arhiepiscopul de Guatemala și Președintele Conferinței Episcopale, ca și pe ceilalți Arhiepiscopi și Episcopi. Salutul meu se îndreaptă cu multă afecțiune și spre preoți, diaconi, religioși, religioase, cateheți și credincioși, spre toți guatemalezii, în timp ce mă adresez cu afecțiune popoarelor indigene, ca și persoanelor venite din alte țări latino-americane și din Spania.

3. Mâine voi avea bucuria de a-l proclama Sfânt pe Fratele Pedro de Betancur, care a fost expresia iubirii lui Dumnezeu față de poporul său. Această celebrarea trebuie să fie un adevărat timp de har și reînnoire pentru Guatemala. De fapt, exemplul vieții lui și elocvența mesajului său sunt o contribuție autentică la construirea societății ce se deschide acum provocărilor celui de-al treilea mileniu. Doresc fierbinte ca nobilul popor guatemalez, însetat de Dumnezeu și de valorile spirituale, doritor de pace și reconciliere, atât în mijlocul său cât și cu popoarele vecine și surori, de solidaritate și dreptate să poată trăi și să se bucure de demnitatea ce i se cuvine.

4. Încredințându-mă ocrotirii Sfântului Cristos de Esquipulas, și simțindu-mă strâns unit cu fiii întregii Guatemale, încep această Vizită Apostolică, în timp ce vă binecuvântez pe toți din inimă, în special pe cei săraci, pe indigeni și țărani, pe cei bolnavi și marginalizați, și în special pe cei ce suferă în trup și în suflet. Tuturor salutul meu cordial.

Lăudat să fie Isus Cristos!