Discursul Papei la întâlnirea cu Mitropolitul Rastislav

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la întâlnirea cu Mitropolitul Rastislav
al Bisericii Ortodoxe din Ținuturile Cehe și din Slovacia
Vatican, vineri, 11 mai 2018

Preafericite,

În bucuria Domnului înviat sunt bucuros să vă spun bun-venit dumneavoastră și delegației care vă însoțește în acest pelerinaj la Roma pe care îl faceți pentru prima dată ca primat al Bisericii ortodoxe din ținuturile cehe și din Slovacia. Sunt recunoscător pentru vizita dumneavoastră, care urmează după cea făcută anul trecut la arhidieceza dumneavoastră de cardinalul Koch, președinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor. Vă mulțumesc și pentru colocviul fratern pe care l-am avut și pentru cuvintele cordiale pe care ați voit să mi le adresați.

Apostolul Paul, înainte de a-l glorifica pe Domnul cu oferirea vieții în acest oraș, le scria romanilor: „Să urmărim ceea ce este spre pacea și edificarea reciprocă” (14,19). Să-l binecuvântăm pe Dumnezeu pentru legăturile spirituale care ne unesc și care ne încurajează să continuăm în edificarea reciprocă și în căutarea comună a păcii, dar al Celui Înviat. Printre aceste legături aș vrea să evoc prezența, aici la Roma, în antica bazilică „Sfântul Clement”, a mormântului sfântului Ciril, apostol al slavilor, a cărui predică a răspândit credința în ținuturile unde Biserica voastră își desfășoară misiunea. La mormântul său dumneavoastră ați celebrat dumnezeiasca liturghie, aducând omagiu acestui sfânt ilustru, venerat de creștinii din Orient și din Occident. Tocmai figura sfântului Ciril îmi inspiră trei gânduri scurte pe care aș vrea să le împărtășesc frățește.

Conform tradiției, frații Ciril și Metodiu, provenind din Salonic, au fost cei care au dus papei Adrian al II-lea relicvele sfântului Clement, unul dintre primii episcopi de Roma, mort în exil sub împăratul Traian. Gestul lui Ciril și Metodiu ne amintește că noi creștinii am moștenit împreună – și avem nevoie încontinuu de a împărtăși – un imens patrimoniu comun de sfințenie. Printre mulții martori, nenumărați martiri au mărturisit fidelitatea față de Isus în secolele trecute, ca sfântul Clement, dar și în timpuri recente, de exemplu când persecuția ateistă a lovit țările voastre. Și astăzi suferințele multor frați și surori persecutați din cauza Evangheliei sunt o referință urgentă, care ne interpelează să căutăm o unitate mai mare. Fie ca exemplul lui Ciril și Metodiu să ne ajute să valorizăm acest patrimoniu de sfințenie care deja ne unește!

Un al doilea aspect, pe care ne amintesc sfinții apostoli ai slavilor, se referă la raportul dintre evanghelizare și cultură. Bizantini de cultură, sfinții frați au avut îndrăzneala de a traduce mesajul evanghelic într-o limbă accesibilă popoarelor slave din Marea Moravie. Întrupând Evanghelia într-o cultură determinată, au dat dezvoltare culturii înseși. Apostolatul sfinților Ciril și Metodiu, pe care papa Ioan Paul al II-lea i-a proclamat co-patroni ai Europei, rămâne pentru noi toți un model de evanghelizare. Pentru a-l vesti pe Domnul nu e suficient a reafirma schemele din trecut, ci trebuie să stăm în ascultarea Duhului, care inspiră mereu căi noi și curajoase pentru a-i evangheliza pe contemporani. Face asta și astăzi, chiar în țări tradițional creștine adesea marcate de secularizare și indiferență.

De la sfinții Ciril și Metodiu aș vrea să iau un ultim aspect. Ei au reușit să depășească diviziunile apărute între comunități creștine de culturi și tradiții diferite. În acest sens se poate spune că au fost „precursori autentici ai ecumenismului” (Ioan Paul al II-lea, Scrisoarea enciclică Slavorum Apostoli, 14). Ne amintesc astfel că unitate nu înseamnă uniformitate, ci reconciliere a diversităților în Duhul Sfânt. Fie ca mărturia sfinților Ciril și Metodiu să ne însoțească, de-a lungul drumului spre unitatea deplină, stimulându-ne să trăim această diversitate în comuniune și să nu ne descurajăm niciodată în parcursul nostru, pe care suntem chemați să-l facem prin voința Domnului și cu bucurie. În această privință, mă bucur pentru participarea activă a Bisericii voastre la Comisia mixtă internațională pentru dialogul teologic dintre Biserica catolică și Biserica ortodoxă, prin arhiepiscopul Juraj, prezent aici. Îmi doresc ca această Comisie, care a adoptat în 2016 la Chieti un document despre raporturile dintre primat și conciliaritate în primul mileniu, să poată continua să aprofundeze dialogul despre această temă.

Preafericite, iubiți frați, vă mulțumesc iarăși pentru vizita voastră, un dar pentru a crește în edificarea reciprocă, întărind legăturile noastre spirituale și de prietenie. Îi cer Domnului, prin mijlocirea sfinților Ciril și Metodiu, ca să putem ajunge într-o zi la unitatea deplină, spre care mergem. Vă rog să le adresați credincioșilor voștri asigurarea amintirii mele în rugăciune și salutul meu cordial în Cristos înviat. Invocând asupra tuturor binecuvântarea Domnului și ocrotirea Născătoarei de Dumnezeu, vă cer să-mi rezervați un loc în rugăciunile voastre.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 11.05.2018
Publicarea pe acest sit: 11.05.2018
Etichete: ,

Lasă un răspuns