Discursul Papei la întâlnirea cu autoritățile japoneze

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la întâlnirea cu autoritățile și cu corpul diplomatic,
Tokyo luni, 25 noiembrie 2019

Domnule prim ministru,
Stimați membri ai guvernului,
Distinși membri ai corpului diplomatic,
Doamnelor și domnilor!

Îi mulțumesc primului ministru pentru cuvintele sale respectuoase de bun-venit și vă salut respectuos pe voi, distinse autorități și membri ai corpului diplomatic. Voi toți, fiecare în poziția sa, vă dedicați să lucrați pentru pacea și progresul persoanelor din această nobilă națiune și din națiunile pe care le reprezentați. Sunt foarte recunoscător împăratului Naruhito, pe care l-am întâlnit astăzi înainte de amiază; doresc tot binele și invoc binecuvântările lui Dumnezeu asupra familiei imperiale și mai ales asupra poporului japonez, la începutul noii ere care s-a deschis.

Relațiile de prietenie dintre Sfântul Scaun și Japonia sunt foarte vechi, înrădăcinate în stima și în admirația pe care primii misionari le-au avut față de aceste ținuturi. Este suficient să amintesc cuvintele iezuitului Alessandro Valignano care, în 1579, a scris: „Oricine vrea să vadă ceea ce Domnul nostru a dat omului este suficient pentru a veni să vadă asta în Japonia”. Din punct de vedere istoric au fost multe contactele, misiunile culturale și diplomatice care au alimentat acest raport și au contribuit la depășirea momentelor de tensiune și dificultate mai mare. Și aceste contacte s-au structurat la nivel instituțional în folosul ambelor părți.

Am venit să-i întăresc pe catolicii japonezi în credință, în angajarea lor de caritate față de cei nevoiași și pentru slujirea lor adusă țării ai cărei cetățeni se simt cu orgoliu. Ca națiune, Japonia este deosebit de sensibilă la suferința celor mai puțin norocoși și a persoanelor cu dezabilități. Motoul vizitei mele este „A proteja fiecare viață”, recunoscând demnitatea sa inviolabilă și importanța de a arăta solidaritate și sprijin fraților noștri și surorilor noastre în fața oricărei necesități. O experiență foarte emoționantă a acestui lucru am trăit-o ascultând istoriile persoanelor lovite de triplul dezastru și m-au înduioșat dificultățile prin care au trecut.

Mergând pe urmele predecesorilor mei, vreau să-l implor pe Dumnezeu și să invit toate persoanele de bunăvoință să continue să promoveze și să favorizeze toate medierile descurajatoare necesare pentru ca niciodată, în istoria omenirii, să nu se mai repete distrugerea făcută de bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Istoria ne învață că toate conflictele dintre popoare și națiuni, chiar și cele mai grave, pot găsi soluții valabile numai prin dialog, singura armă demnă de ființa umană și capabilă să garanteze o pace durabilă. Sunt convins de necesitatea de a înfrunta problema nucleară la nivel multilateral, promovând un proces politic și instituțional în măsură să creeze un consens și o acțiune internațională mai ample.

O cultură de întâlnire și dialog – caracterizată de înțelepciune, viziune și lărgime de orizont – este esențială pentru a construi o lume mai dreaptă și fraternă. Japonia a recunoscut importanța de a promova contacte personale în sectoarele instruirii, culturii, sportului și turismului, știind că acestea pot să contribuie mult la armonie, la dreptate, la solidaritate și la reconciliere, care sunt cimentul construcției păcii. Putem vedea un exemplu evident al acestui lucru în spiritul olimpic, care unește sportivi din toată lumea într-o competiție care nu se bazează în mod necesar pe rivalitate, ci pe căutarea excelenței. Sunt sigur că Jocurile Olimpice și Paralimpice, care se vor ține anul viitor în Japonia, vor folosi ca stimulent pentru a face să crească un spirit de solidaritate care să depășească granițele naționale și regionale și să caute binele întregii noastre familii umane.

În aceste zile am apreciat din nou patrimoniul cultural prețios pe care Japonia, în decursul multor secole de istorie, a fost în măsură să-l dezvolte și să-l ocrotească, și valorile religioase și morale profunde care caracterizează această cultură antică. Raportul bun dintre diferitele religii nu este esențial numai pentru un viitor de pace, ci și pentru a pregăti generațiile prezente și viitoare să valorizeze principiile etice care folosesc ca bază pentru o societate cu adevărat dreaptă și umană. Cu cuvintele din Documentul despre Fraternitatea Umană, pe care l-am semnat cu marele imam de Al-Azhar în februarie, preocuparea noastră comună față de viitorul familiei umane ne determină să „asumăm cultura dialogului drept cale; colaborarea comună drept conduită; cunoașterea reciprocă drept metodă și criteriu”.

Niciun vizitator al Japoniei nu poate să nu admire frumusețea naturală a acestei țări, exprimată de-a lungul secolelor de poeții și artiștii săi, și simbolizată mai ales de imaginea florilor de cireș. Totuși, delicatețea florii de cireș ne amintește de fragilitatea casei noastre comune, supusă nu numai dezastrelor naturale, ci și avidității, exploatării și devastării realizate de om. Când comunității internaționale îi este greu să respecte propriile angajamente pentru a proteja creația, tinerii, tot mai mulți, sunt cei care vorbesc și cer decizii curajoase. Tinerii ne provoacă să considerăm lumea nu ca o posesie de exploatat, ci ca o moștenire prețioasă de transmis. Din partea noastră „lor le datorăm răspunsuri adevărate, nu cuvinte goale; fapte, nu iluzii” (Mesaj pentru Ziua Mondială de Rugăciune pentru Îngrijirea Creației 2019).

În acest sens, o abordare integrală pentru protejarea casei noastre comune trebuie să ia în considerare și ecologia umană. O angajare pentru protejare înseamnă a înfrunta prăpastia crescândă dintre bogați și săraci, într-un sistem economic global care permite câtorva privilegiați să trăiască în bogăție în timp ce majoritatea populației mondiale trăiește în sărăcie. Cunosc preocuparea pentru promovarea de diferite programe pe care guvernul japonez le realizează în această privință și vă încurajez să continuați în formarea unei crescânde conștiințe a coresponsabilității între națiuni. Demnitatea umană trebuie să fie în centrul oricărei activități sociale, economice și politice; trebuie promovată solidaritatea inter-generațională și, la toate nivelurile vieții comunitare, trebuie demonstrată preocupare pentru cei care sunt uitați și excluși. Mă gândesc îndeosebi la tineri, care adesea se simt oprimați în fața dificultăților creșterii, precum și la persoanele bătrâne și singure care suferă de izolare. Știm că, până la urmă, civilizația unei națiuni sau a unui popor nu se măsoară după puterea sa economică, ci după atenția pe care o dedică nevoiașilor, precum și după capacitatea de a deveni rodnici și promotori ai vieții.

Acum când vizita mea în Japonia se îndreaptă spre încheiere, exprim încă o dată recunoștința mea pentru invitația pe care am primit-o, pentru ospitalitatea cordială cu care m-ați însoțit și pentru generozitatea tuturor celor care au contribuit la rezultatul său fericit. Și propunându-vă aceste gânduri, doresc să vă încurajez în eforturile voastre pentru a da formă unei ordini sociale tot mai capabile să protejeze viața, tot mai respectuoase față de demnitatea și de drepturile membrilor familiei umane. Asupra voastră și asupra familiilor voastre și asupra tuturor în slujba cărora sunteți puși invoc belșugul binecuvântărilor divine. Mulțumesc!

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 25.11.2019
Publicarea pe acest sit: 25.11.2019
Etichete: , ,

Documente pe teme asemănătoare:

Comentariile sunt închise.