Discursul Papei adresat participanților la Seminarul al Capelanilor din Aviaţia Civilă

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
adresat participanților la al XVII-lea
Seminar Internațional al Capelanilor din Aviația Civilă 

luni, 10 iunie 2019

Eminență, Excelență,
Iubiți frați și surori,

Vă primesc la începutul acestui Seminar Mondial cu tema: „Capelanii catolici și lucrătorii pastorali din Aviația Civilă în slujba dezvoltării umane integrale”. Îl salut pe cardinalul Turkson și îi mulțumesc pentru cuvintele sale respectuoase.

Cu ocazia călătoriilor mele apostolice am avut oportunitatea de a trece prin multe aeroporturi, unde voi, dragi capelani și lucrători prezenți aici, prestați slujirea pastorală în situații complexe și specifice. Dezvoltarea tehnologică, frenezia muncii, tranzitul continuu de oameni favorizează în aerogări o atmosferă de anonimat și de indiferență, făcându-le mari periferii umane. Milioane de persoane de diferite naționalități, culturi, religii și limbi se intersectează acolo în fiecare zi; fiecare este o istorie, pe care numai Dumnezeu o cunoaște: bucurii, dureri, așteptări, preocupări… În aceste locuri voi sunteți chemați să duceți cuvântul și prezența lui Cristos, Singurul care cunoaște ceea ce este în inima fiecărui om; să duceți tuturor, credincioși și „neamuri păgâne”, Evanghelia duioșiei, a speranței și a păcii. Se poate semăna atâta pace cu un gest, cu un cuvânt, cu o privire.

În aeroporturi voi sunteți înainte de toate o prezență de gratuitate: reprezentați gratuitatea iubirii lui Dumnezeu într-un ambient în care toți se află fie pentru muncă fie călătoresc pentru cele mai diferite interese. Este adevărat, cultura aeroporturilor nu este, din păcate, o cultură de gratuitate. Nu este. Este contrariul, mereu. Și voi deschideți ușile pentru spații precum și pentru dialoguri de gratuitate. În acel context, voi oferiți – în mod foarte respectuos și discret – posibilitatea de a intersecta „acum-ul lui Dumnezeu”. Pentru că acea zi, acea oră de trecere, este în realitate irepetabilă și voi sunteți buni să percepeți oportunitățile care vi se prezintă pentru a vă apropia de persoane cu fantezia carității pastorale: fie de conducători, fie de angajați și de diferiții lucrători, precum și de pasageri. Mărturia voastră și mesajul pe care-l dați, „aici și acum”, poate să lase un semn care durează toată viața, tocmai cu forța gratuității.

Și îmi permit să vă povestesc o istorie pe care am auzit-o de la o persoană. Un om de afaceri, mereu preocupat de afacerile sale, era în aeroport. A mers în capelă și căuta o priză pentru computerul său. A găsit-o și s-a conectat. Și era acolo, așteptând un pic încărcarea computerului, odihnindu-se…, când un capelan laic s-a apropia spunându-i: „Aveți nevoie de ceva?” – „Nu” – „Ah… Ați făcut bine, pentru că energia este ca energia lui Dumnezeu este a tuturor”. A început așa și apoi un cuvânt după altul… și acel om a simțit că în inima sa ceva s-a schimbat. Acel om mi-a spus: „În acel moment l-am întâlnit pe Isus”. Imediat a mers să cumpere o Evanghelie și din acel moment – asta, cu ani în urmă – până astăzi, în fiecare zi citește Evanghelia, pentru a-l întâlni din nou pe acel Isus pe care l-a întâlnit în aeroport. Aceasta este o istorie adevărată, relatată de persoana însăși.

Îmi face plăcere să constat că dezvoltarea umană integrală este în centrul lucrărilor voastre din aceste zile. De aceea aș vrea să împărtășesc cu voi câteva reflecții în această privință.

În contextul muncii voastre pastorale, dezvoltarea umană integrală cuprinde diferitele elemente care o fac într-adevăr așa: persoana în totalitatea sa, munca, viața familială, cultura, religia, economia, politica… Vă îndemn să desfășurați slujirea voastră cu dăruire și pasiune, privind miile de chipuri care trec prin fața voastră cu inima lui Cristos, pentru ca fiecare să poată simți apropierea lui Dumnezeu. Cu această privire, aeroporturile devin „porți” și „punți” pentru întâlnirea cu Dumnezeu și cu frații, fii ai unicului Tată. Pot să devină chiar locuri privilegiate unde oaia pierdută se poate întâlni din nou cu adevăratul său Păstor. De fapt, în aceste locuri de plecare și de sosire se creează adesea un soi de „zonă sinceră”, unde persoana în anonimat reușește să deschidă propria inimă, începând un proces de vindecare și de întoarcere la casa Tatălui, eventual părăsită de mult timp datorită diferitelor circumstanțe ale vieții.

Apoi știm că pentru echipaje, piloți și asistenți de zbor, gestionarea propriei vieți personale și familiale nu este ușoară: și pentru ei este importantă prezența voastră, ascultarea voastră! Prietenia, apropierea și timpul pe care-l dedicați lor și, direct sau indirect, familiilor lor sunt de mare ajutor.

În afară de asta, cunosc grija voastră pentru ca în aeroporturi să nu lipsească posibilitatea de a-l întâlni pe Dumnezeu în rugăciune și în sacramente. Împărtășesc cu voi dorința, „visul” pastoral ca să se poată forma și în aeroport o comunitate de credincioși, ca să poată fi plămadă, sare și lumină în acel ambient uman deosebit.

Și nu pot să nu menționez aici pe migranții și refugiații care ajung în cele mai mari aeroporturi cu speranța de a putea cere azil sau de a găsi un refugiu, sau care sunt blocați în tranzit. Invit mereu Bisericile locale la corespunzătoarea primire și grijă față de ei, deși este vorba despre o responsabilitate directă a autorităților civile. Face parte din îngrijirea voastră pastorală și să vegheați ca să fie mereu respectată demnitatea lor umană și să fie salvgardate drepturile lor, respectând demnitatea și credințele fiecăruia. Faptele de caritate față de ei constituie o mărturie a apropierii lui Dumnezeu de toți fiii săi.

Unii dintre voi, poate că toți, sunteți chemați să desfășurați mai multe servicii în realitatea voastră eclezială. Asta poate aduce oboseală fizică și spirituală, și eventual și descurajare, insatisfacție sau dezamăgire. De aceea, este bine ca, în acord cu episcopii voștri, să puteți implica în misiunea voastră vreo persoană, sau din personalul aeroportuar sau al comunității ecleziale locale, preocupându-vă și de formarea lor. Deci sunt foarte bucuros să văd printre voi atâția laici și călugări cu care deja colaborați: vă încurajez să căutați împreună noi căi de acțiune pastorale, împărtășind greutățile și mai ales bucuria de a evangheliza. Și asta aș vrea să subliniez. Îmi place să sunt atâția laici implicați în asta. Și, vă rog, să nu cădem în ispita de „a-i clericaliza” pe laici. Laicii sunt mesageri, sunt misionari cu drept deplin.

Calitatea slujirii voastre pastorale – ca și a mea! – este proporțională cu calitatea vieții spirituale și a rugăciunii; dar și cu faptul de a vă simți părtași de misiunea Bisericii universale. Misionaritatea este atitudinea fundamentală a slujirii noastre. Domnul Înviat să vă dăruiască să o țineți mereu trează și reînnoită, cu forța Duhului Sfânt.

Iubiți frați și surori, tocmai am celebrat sărbătoarea Rusaliilor. Duhul Sfânt să vă lumineze și să vă umple cu darurile sale, pentru ca să puteți relua slujirea voastră cu nou elan și vigoare. Vă încredințez pe toți Mariei, Maica Bisericii, a cărei sărbătoare o celebrăm astăzi. Îndeosebi, o invocăm ca Fecioară de la Loreto, patroană a aviației, pentru ca să vă ajute să oferiți flacăra credinței fiecărei persoane pe care o întâlniți în locurile voastre de muncă, pentru ca mântuirea să poată ajunge într-adevăr până la marginile pământului. Mulțumesc.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 10.06.2019
Publicarea pe acest sit: 10.06.2019
Etichete: ,

Documente pe teme asemănătoare:

Comentariile sunt închise.