Discursul Papei adresat participanților la pelerinajul din Albania

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
adresat participanților la pelerinajul din Albania
luni, 19 noiembrie 2018

Iubiți frați și surori,

Sunt bucuros să vă adresez căldurosul meu bun venit vouă veniți aici cu ocazia celor 550 de ani de la moartea eroului vostru național, Giorgio Castriota Skanderbeg. Îi mulțumesc doamnei ambasador pentru cuvintele sale respectuoase. Adresez un salut recunoscător celor prezenți și un gând tuturor albanezilor, în patrie și în alte părți ale lumii care, în numele vechii legături de prietenie și de cutumă de raporturi, privesc din totdeauna cu afect la Scaunul lui Petru. Și în acest sens îmi place să amintesc că în urmă cu 50 de ani, sfântul Paul al VI-lea a voit să primească o reprezentanță a albanezilor.

Albania, țară cu istorie antică și glorioasă, este parte integrantă a Europei și prin intermediul tradițiilor sale cele mai nobile și vii documentează originile înseși civilizației sale. Astăzi îl amintim și îl celebrăm pe Giorgio Castriota Skanderbeg, fiu eroic al unui popor puternic și generos, care a apărat cu curaj valorile spirituale și numele creștin, până acolo încât a meritat titlul de „Athleta Christi”, și a creat cu faptele sale identitatea culturală albaneză, devenind simbol indiscutabil de coeziune și unitate națională și interpret în cel mai înalt grad al valorilor de fidelitate scrupuloasă față de angajamentele asumate liber.

Relevanța deosebită a figurii și a lucrării lui Castriota este bine reprezentată de drapelul vostru, cu acvila neagră cu două capete pe fond roșu, care merge după stema eroului. De puțin ori în istorie un singur individ a întrupat în mod așa de clar și în măsură așa de vastă virtuțile unui popor, până acolo încât este greu de înțeles spiritul său fără a ne opri să luăm în considerare principiile și valorile care l-au animat pe acel personaj singular.

După moartea eroului și invadarea Albaniei, mulți albanezi au preferat să emigreze și numeroși s-au stabilit în Italia, în centrul peninsulei și în sud, în special în Calabria și în Sicilia, dând naștere circumscripțiilor ecleziastice de Lungro, Piana degli Albanesi și Grottaferrata.

Astăzi prezența la această întâlnire a unui grup de arberesh, adică a italo-albanezilor, cu tradițiile și exprimările lor lingvistice transmise de secole, ne duce cu imaginația la atmosfera Albaniei lui Skanderbeg și confirmă că eroul albanez rămâne o punte valabilă pentru menținerea de legături rodnice ale arberesh cu țara lor de origine.

Datorită semnificației deosebite a figurii și a lucrării în ansamblu făcute de Giorgio Skanderbeg, se înțelege bine că Albania a voit să proclame acest an „Anul Naționanal al lui Skanderbeg”.

Doresc mult ca această ocazie să nu se limiteze la celebrarea gloriei faptelor trecute, ci să fie pentru Albania și ocazia propice pentru o angajare reînnoită a tuturor, instituții și cetățeni, în favoarea unei dezvoltări autentice și echilibrate, în așa fel încât tinerele generații să nu fie puse în condiția de a alege emigrația, slăbind țara de forțe și de competențe indispensabile pentru creșterea sa umană și civilă.

Acțiunea corală a tuturor în vederea acestui obiectiv se va revela cel mai bun mod de a întrupa în timpul prezent iubirea de patrie, care l-a însuflețit în timpul său pe Giorgio Castriota Skanderbeg. El, interpretând cel mai bine caracterul și tradițiile poporului vostru, a exprimat în mod valabil albanezitatea, termen folosit de scriitorul din secolul al XIX-lea, Pashko Vasa, pentru a indica identitatea spirituală care îi unea pe toți albanezii dincolo de distincțiile cu caracter religios. Această convingere a dat impuls Albaniei pentru conviețuirea pașnică între persoane care aparțin la religii diferite, devenite cu timpul colaborare și fraternitate. Vedem exemplul aici.

Așa cum am avut posibilitatea de a afirma cu ocazia vizitei mele în Albania, „climatul de respect și încredere reciprocă între catolici, ortodocși și musulmani este un bun prețios pentru țară și capătă o importanță specială în acest timp al nostru” (Întâlnirea cu autoritățile, 21 septembrie 2014: Insegnamenti II, 2 [2014], 271). El arată cum conviețuirea pașnică între cetățeni care aparțin la religii diferite este un drum care poate fi parcurs în mod concret ce produce armonie și eliberează cele mai bune forțe și creativitatea unui popor întreg, transformând simpla conviețuire în adevărată colaborare și fraternitate. Buna dispoziție de a lua în considerare diferențele ca ocazie de dialog și de stimă și cunoaștere reciprocă, favorizează în afară de asta dezvoltarea de drumuri spirituale autentice și devine un exemplu valabil la care trebuie privit cu adevărat interes pentru a construi o pace durabilă, întemeiată pe respectarea demnității persoanei umane.

În comemorarea recunoscătoare a sfinților martiri care au mărturisit credința lor cu prețul vieții, precum și a sfintei Tereza de Calcutta, sunt bucuros să cer Domnului să binecuvânteze pe toți și pe fiecare dintre voi prezenți aici. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe cei din familiile voastre și întregul popor albanez. Vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Mulțumesc.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 19.11.2018
Publicarea pe acest sit: 20.11.2018
Etichete: , ,

Comentariile sunt închise.