Declarație comună a Birourilor de Presă
ale Sfântului Scaun și Președenției Bulgariei
vineri, 24 mai 2002
În această dimineață, la încheierea vizitei de curtoazie a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea la Președintele Republicii Bulgaria, Excelența Sa Dl. Georgi Parvanov, desfășurată la Palatul Prezidențial din Sofia, Directorul Biroului de Presă al Sfântului Scaun, Dr. Joaquín Navarro-Valls, și Președintele Biroului de Presă al Președenției Republicii Bulgare, au publicat următorul Comunicat comun:
1. Președintele Republicii Bulgaria, dl. Georgi Parvanov, l-a salutat pe Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, și și-a exprimat respectul profund și recunoștința pe care o are față de Sfântul Părinte pentru contribuția și rolul său activ în întărirea păcii în lume, în construirea unei societăți mai drepte și în promovarea dialogului și a înțelegerii între religii și popoare. Președintele Parvanov a arătat stima pe care o are poporul bulgar față de Sfântul Părinte, care exclude implicarea Bulgariei în încercarea de asasinat asupra vieții sale.
-
[Directorul Biroului de Presă al Vaticanului a declarat: Aș dori să adaug faptul că Papa i-a spus Președintelui că nu a crezut niciodată în așa-numita „legătură bulgară” care acuza un popor pe care el îl iubește și îl admiră.]
2. Ambele părți au subliniat valoarea intrinsecă a moștenirii spirituale lăsate de Sfinții Ciril și Metodiu, co-patroni cerești ai Europei.
3. Papa Ioan Paul al II-lea a confirmat faptul că el a iubit întotdeauna poporul bulgar, i-au fost dragi cultura și tradiția lui spirituală, și și-a exprimat sprijinul său pentru modelul etno-religios oferit de Bulgaria și față de eforturile ei pentru construirea unei societăți cu adevărat democratice, care respectă drepturile fundamentale ale omului.
4. Ambele părți au confirmat importanța respectării principiilor libertății religioase și a libertății de conștiință, ca principii de bază ale democrației. A fost exprimată dorința comună de dezvoltare bilaterală în viitor a relațiilor în domeniile social, caritabil, științific și cultural. Ambele părți și-au declarat de asemenea disponibilitatea de a începe pregătirea unui acord în acest sens între Bulgaria și Sfântul Scaun.
5. Ambele părți au condamnat rasismul, xenofobia și intoleranța etnică, și au cerut luarea rapidă de măsuri împotriva terorismului, a crimei organizate, a traficului ilegal de droguri și a traficului de oameni, a pornografiei cu copii și a exploatării acestora prin muncă. Globalizarea trebuie să meargă mână în mână cu solidaritatea, pentru a preveni astfel creșterea diferenței dintre țările bogate și cele sărace. Omenirea trebuie să găsească soluții la consecințele negative ale globalizării, precum creșterea sărăciei care conduce la șomaj și analfabetism.
6. Ambele părți au făcut un schimb de opinii asupra problemelor privind pacea, securitatea și cooperarea europeană. Fiecare și toate țările Europei trebuie să acționeze în favoarea construirii casei comune europene, în care fiecare națiune să poată să intre și să împărtășească cu partenerii ei propria bogăție culturală, spirituală și religioasă. În acest sens a fost subliniat rolul istoric și importanța pe care o au Bisericile Creștine în construirea noii Europe.
7. Sfântul Părinte și-a exprimat sprijinul său pentru eforturile Republicii Bulgaria de a deveni membră deplină a Uniunii Europene, pentru a-și putea aduce astfel propria contribuție cu istoria și cultura ei, care într-o mare măsură au fost modelate de creștinism. Papa Ioan Paul al II-lea a subliniat dimensiunea europeană a culturii bulgare, a moștenirii istorice și spirituale bulgare, precum și importanța Bulgariei ca „punte” de legătură între Est și Vest.
8. Ambele părți și-au exprimat satisfacția față de pacea și stabilitatea din sud-estul Europei și în special din zona apuseană a Balcanilor. Se crează acum condițiile pentru transformarea acestei regiuni într-un loc al păcii, libertății și armoniei între toți locuitorii ei.
9. Balcanii sunt parte a Europei. Ambele părți au fost de acord că este necesar să se facă tot ceea ce le stă în putere pentru a grăbi integrarea regiunii în Uniunea Europeană, pentru regenerarea ei economică și socială.
10. Ambele părți au dat glas profundei lor îngrijorări privind violențele continue din Orientul Mijlociu. Ele au subliniat faptul că trebuie să se pună capăt violenței, că negocierile dintre israelieni și palestinieni trebuie reluate în viitorul apropiat, prin eforturile conjugate ale ambelor părți, susținute de comunitatea internațională, pentru ca astfel să se ajungă la o soluționare înțeleaptă, dreaptă și durabilă a conflictului. A fost exprimată convingerea comună că discuțiile de pace sunt singura cale pentru găsirea unei soluții la conflictul arabo-israelian, pe baza rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, garantându-se dreptul tuturor țărilor din regiune de a trăi în pace și în securitate în cadrul granițelor internațional recunoscute.