Scrisoare enciclică
Tuturor venerabililor confrați Patriarhi, Primați, Arhiepiscopi și Episcopi ai lumii catolice aflați în Harul și Comuniunea Scaunului Apostolic.
Venerabili confrați, sănătate și binecuvântare apostolică.
1. Anul trecut, după cum știți cu toții, printr-o Scrisoare Enciclică, am decretat ca, pentru a dobândi ajutor ceresc pentru Biserica greu încercată, Preasfânta Maică a lui Dumnezeu să fie cinstită prin intermediul preasfântului Rozariu de-a lungul întregii luni octombrie. Astfel am răspuns atât imboldului nostru propriu cât și exemplului predecesorilor noștri, care în vremurile dificile ale Bisericii obișnuiau să recurgă cu un mai mare zel la Preasfânta Fecioară, implorând ajutorul ei prin rugăciuni speciale.
Această dorință a noastră a fost pretutindeni sprijinită cu bunăvoință și unanimitate, dovadă clară a râvnei pentru religie și pentru devoțiune care există în poporul creștin, și a speranței pe care toți și-o pun în ocrotirea cerească a Fecioarei Maria. Profunzimea pietății și credinței mărturisite a adus ușurare inimii noastre, apăsate de griji atât de mari și de atâtea rele, și ne-a dat puterea ca să suportăm, dacă aceasta va fi voia lui Dumnezeu, rele și mai mari. Într-adevăr, în timp ce spiritul de rugăciune se răspândește în casa lui David și asupra locuitorilor Ierusalimului, noi suntem îndreptățiți să sperăm că Dumnezeu se milostivi de suferințele Bisericii sale și că va asculta până la urmă rugăciunile acelora care-l imploră prin mijlocirea aceleia care a voit să fie împărțitoarea tuturor harurilor cerești.
2. Din aceste motive, pornind de la aceleași cauze care ne-au determinat și anul trecut să stimulăm devoțiunea publică, noi, așa cum am spus, considerăm de datoria noastră, venerabili frați, să îndemnăm și în acest an popoarele creștine să persevereze în acest fel de rugăciuni și în aceste formule ale Rozariului Mariei, și să merite astfel ocrotirea eficace a puternicei Maici a lui Dumnezeu. Deoarece dușmanii numelui de creștin pun atâta încăpățânare în planurile lor, apărătorii nu trebuie să fie mai slabi în perseverența lor, cu atât mai mult cu cât ajutorul ceresc și binefacerile pe care le dă Dumnezeu sunt adesea roadele perseverenței.
Este potrivit să amintim aici exemplul Iuditei, imagine a Fecioarei binefăcătoare, care a pus capăt nerăbdării nebune a iudeilor care vroiau să stabilească după mintea lor ziua în care Dumnezeu trebuia să vină în ajutorul cetății oprimate. Se cuvine să amintim și exemplul Apostolilor, care au așteptat darul extraordinar al Duhului Sfânt ce le-a fost promis, perseverând în mod unanim în rugăciune împreună cu Maria, Mama lui Isus.
Și astăzi, cu adevărat, este vorba de o acțiune plină de zel și de mare importanță, aceea de a umili puterea bătrânului dușman viclean, arogant în puterea sa, și de a restitui Bisericii și Capului ei libertatea; de a păstra și ocroti fundamentul pe care este întemeiată speranța și mântuirea societății umane. Trebuie însă să veghem ca, în aceste zile de doliu pentru Biserică, preasfânta devoțiune a Rozariului Mariei să fie practicată cu râvnă și pietate, cu atât mai mult cu cât aceste rugăciuni, fiind compuse astfel încât să amintească în succesiunea lor misterele mântuirii noastre, sunt în mod esențial potrivite să suscite spiritul de pietate.
3. În ceea ce privește Italia astăzi este înainte de toate necesar să se implore prin rugăciunea Rozariului ajutorul puternicei Fecioare, deoarece o calamitate inimaginabilă nu numai că amenință, ci este chiar în mijlocul nostru. Este vorba de holera din Asia care, depășind limitele pe care natura, urmând voința lui Dumnezeu, părea să le fi stabilit, a invadat porturile cele mai frecventate din Franța și de acolo regiunile limitrofe ale Italiei. Trebuie așadar să căutăm scăpare la Maria, la cea pe care Biserica o numește, pe bună dreptate și cu tot dreptul, scăpare, ajutor, ocrotitoare, pentru ca, binevoitoare față de rugăciunile plăcute ei, să ne dobândească ajutorul implorat de a alunga de la noi urâtul flagel.
4. De aceea, apropiindu-se luna octombrie, lună în care în lumea catolică au loc solemnități consacrate Mariei Fecioara Rozariului, am hotărât să reînnoim, și în acest an, toate prescrierile stabilite anul trecut. Decretăm, așadar, și poruncim ca din prima zi din octombrie până în a doua zi din noiembrie în toate bisericile parohiale, în toate oratoriile publice dedicate Maicii Domnului, precum și în cele alese de Ordinarii, să se recite zilnic cele cinci decade de Rozariu adăugând Litanii: dacă Rozariul se recită dimineața, să se celebreze în același timp Sfânta Liturghie; dacă se recită în după-amiaza, să se expună pentru adorație Preasfântul Sacrament, după care cei prezenți să primească binecuvântarea conform ritualului. Noi dorim, pe lângă aceasta, ca pretutindeni Confraternitățile Preasfântului Rozariu, dacă legile civile permit acest lucru, să facă o procesiune solemnă pe străzi, pentru încurajarea devoțiunii publice.
5. Pentru a deschide pietății creștine comorile cerești ale Bisericii, reînnoim toate indulgențele acordate anul trecut. Tuturor celor care în zilele prescrise au asistat la recitarea publică a Rozariului și care s-au rugat după intenția noastră, și chiar și celor care, împiedicați de o cauză legitimă, au făcut acest lucru în privat, le acordăm de fiecare dată o indulgență de șapte ani și de câte șapte ori patruzeci de zile. În plus, celor care în perioada amintită mai devreme au efectuat aceste practici de cel puțin zece ori, fie în public în biserici, fie din motive serioase în casele lor, și care s-au spovedit și s-au împărtășit, le acordăm din comoara Bisericii harul indulgenței plenare. Acordăm de asemenea această iertare totală a păcatelor și ștergere a vinei tuturor acelora care, fie în ziua sărbătorii Preasfintei Fecioare a Rozariului, fie într-o zi oarecare din următoarele opt, vor participa cu suflet curat la ospățul divin, și se vor ruga lui Dumnezeu și Preasfintei sale Mame după intenția noastră într-un locaș sacru al Domnului.
Dorind, în final, să ne îngrijim și de cei care trăiesc la țară și care, îndeosebi în luna octombrie, sunt ocupați cu muncile câmpului, permitem ca tot ceea ce am decretat mai sus, precum și sfintele indulgențe care pot fi dobândite în luna octombrie, să poată fi primite și în lunile următoare, noiembrie și decembrie, în conformitate cu decizia prudentă a Ordinariului.
6. Nu ne îndoim, venerabili Frați, că eforturile noastre vor fi încununate cu roade bogate și abundente, mai ales dacă ceea ce noi am sădit, și grija Voastră a udat, va primi din cer, pentru creșterea sa, belșug de har de la Dumnezeu.
Suntem siguri că poporul creștin va asculta cuvântul nostru și de autoritatea noastră Apostolică cu acea fervoare a credinței și a pietății de care a dat o dovadă în anul care a trecut.
Fie ca Stăpâna noastră cerească, invocată prin rugăciunea Rozariului, să ne asiste cu bunăvoință și să facă în așa fel încât, îndepărtând orice diferende de opinii și restabilind creștinismul în toate colțurile lumii, să dobândim de la Dumnezeu liniștea dorită de Biserică.
Ca zălog al acestei binefaceri față de Voi, de clerul Vostru și față de popoarele încredințate grijii Voastre, împărțim cu afecțiune Binecuvântarea Apostolică.
Dată la Roma, în Sfântul Petru, la 30 august 1884, anul al șaptelea al Pontificatului Nostru.
Traducător: Cristina Grigore
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Catholica.ro
Publicarea în original: 30.08.1884
Publicarea pe acest sit: 05.01.2001
Etichete: Papa L13