Predica Papei la Liturghia Cinei Domnului

Predica Sanctității Sale Papa Francisc
la Liturghia Cinei Domnului
joi, 9 aprilie 2020

Euharistie, slujire, ungere.

Realitatea pe care o trăim astăzi, la această celebrare: Domnul care vrea să rămână cu noi în Euharistie. Iar noi devenim mereu tabernacole ale Domnului, îl purtăm pe Domnul cu noi; într-atât încât El însuși ne spune că, dacă nu mâncăm trupul său și nu bem sângele său, nu vom intra în Împărăția Cerurilor. Este un mister, al pâinii și vinului, al Domnului cu noi, în noi, în lăuntrul nostru.

Slujire. Acel gest care e o condiție pentru a intra în Împărăția Cerurilor. Slujire, da, a tuturor. Dar Domnul, în acel schimb de cuvinte cu Petru (cfr In 13, 6-9), îl face să înțeleagă că pentru a intra în Împărăția Cerurilor trebuie să-l lăsăm pe Domnul să ne slujească, să lăsăm ca Slujitorul lui Dumnezeu să fie slujitorul nostru. Iar acest lucru este greu de înțeles. Dacă eu nu permit ca Domnul să fie slujitorul meu, ca Domnul să mă spele, să mă facă să cresc, să mă ierte, nu voi intra în Împărăția Cerurilor.

Și preoția. Astăzi aș vrea să fiu aproape de preoți, de toți preoții, de la ultimul hirotonit până la Papa. Toți suntem preoți. Episcopii, toți… Suntem unși, unși de Domnul; unși pentru a celebra Euharistia, unși pentru a sluji.

Astăzi nu este Liturghia Crismei – sper că o vom putea avea înainte de Rusalii, altfel va trebui să o amânăm pentru anul viitor –, dar nu pot să las să treacă această Liturghie fără a-i aminti pe preoți. Preoții care își oferă viața Domnului, preoți care sunt slujitori. În aceste zile au murit mai mult de 60 de preoți aici, în Italia, ocupându-se de bolnavii din spitale, și de medici, de infirmieri, infirmiere… Sunt “sfinții de la ușa alăturată”, preoți care slujind și-au dat viața. Și mă gândesc la cei care sunt departe. Astăzi am primit o scrisoare de la un preot, un capelan de închisoare, de departe, care povestește cum trăiește această Săptămână Sfântă cu deținuții. Un franciscan. Preoți care merg departe pentru a duce Evanghelia și mor acolo. Spunea un episcop că primul lucru pe care îl făcea, când ajungea în aceste locuri de misiune, era să meargă la cimitir, la mormintele preoților care și-au dat viața acolo, tineri, din cauza ciumei din zonă [a bolilor autohtone]: nu erau pregătiți, nu aveau anticorpi. Nimeni nu le știe numele: preoți anonimi. Preoți la țară, care sunt parohi a patru, cinci, șapte sate, la munte, și merg dintr-un sat în altul, care îi cunosc pe oameni… Odată, unul îmi spunea că îi cunoaște pe toți oamenii din sat pe nume. „Chiar așa?”, i-am spus eu. Iar el mi-a zis: “Chiar și numele câinilor!”. Ei îi cunosc pe toți. Apropierea preoțească. Buni preoți, buni.

Astăzi vă port în inimă și vă ofer la altar. Preoți calomniați. De multe ori se întâmplă astăzi să nu poată merge pe stradă pentru că li se spun lucruri urâte, legat de drama pe care am trăit-o cu descoperirea preoților care au făcut lucruri urâte. Unii îmi spuneau că nu pot să iasă din casă cu colar pentru că sunt insultați; dar ei merg înainte. Preoți păcătoși, care împreună cu episcopii păcătoși și cu Papa păcătos nu uită să ceară iertare, și învață să ierte, pentru că știu că au nevoie să ceară iertare și să ierte. Toți suntem păcătoși. Preoți care trec prin momente de criză, care nu știu ce să facă, sunt în întuneric…

Astăzi voi toți, frați preoți, sunteți împreună cu mine la altar, voi, consacrați. Vă spun doar un singur lucru: nu fiți încăpățânați ca Petru. Lăsați să vi se spele picioarele. Domnul este slujitorul vostru, El este aproape de voi pentru a vă întări, pentru a vă spăla picioarele.

Și astfel, conștienți fiind de necesitatea de a fi spălați, fiți mari iertători! Iertați! Inima [să fie] mare prin generozitatea iertării. Este măsura cu care ni se va măsura și nouă. Așa cum ai iertat tu, la fel vei fi iertat: cu aceeași măsură. Nu te teme să ierți. Uneori avem îndoieli… Priviți la Cristos [Papa arată Crucifixul – n. trad.]. Acolo e iertarea tuturor. Fiți curajoși; chiar și în a risca, pentru a ierta, pentru a consola. Și dacă nu puteți acorda o iertare sacramentală în acel moment, măcar oferiți un cuvânt de mângâiere ca un frate care însoțește și lasă-i ușa deschisă ca să se întoarcă.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru darul preoției, toți [să-i mulțumim]. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru voi, preoții. Isus vă iubește! Vă cere doar să vă lăsați spălați pe picioare.

Autor: Papa Francisc
Traducător: Cristina Grigore
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Angelus.com.ro
Publicarea în original: 09.04.2020
Publicarea pe acest sit: 09.04.2020
Etichete: ,

Comentariile sunt închise.