Pastorala de Paşti a PS Martin Roos

Mesajul Excelenței Sale Martin Roos,
episcop romano-catolic de Timișoara,
cu ocazia Solemnității Învierii Domnului
Sfintele Paști 2003

Iubiți frați și surori în Cristos,

sărbătorim Sfintele Paști anul acesta în cadrul Anului Credinței. De fapt, Paștele poate fi sărbătorit doar în cadrul credinței. Și cu toate acestea, credința își are și ea greutățile ei, iar una dintre acestea este suferința însăși. Această experiență au trăit-o chiar și acei ucenici ai lui Isus, atunci când și-au pus întrebarea: oare de ce a trebuit să moară Mântuitorul pe cruce, fără ca Dumnezeu să intervină?

Cei doi ucenici care mergeau pe drumul spre Emmaus dezbăteau tocmai această întrebare, atunci când străinul li s-a alăturat în călătoria lor, începând să le vorbească și – după cum ni se spune – să le dezvăluie sensul Scripturii (Lc 24, 27). Răspunsul care l-au primit cei doi ne dă și nouă azi de gândit și ne deschide noi perspective: nu trebuia oare Mesia să îndure toate acestea, pentru a ajunge astfel în mărirea sa? (Lc 24, 26)

Este cel puțin neobișnuit și într-adevăr destul de greu să acceptăm acest cuvânt, această explicație a Mântuitorului, cu atât mai mult atunci când această suferință se referă la propria noastră persoană. Și totuși cuvântul lui Isus cel Înviat își păstrează valabilitatea: suferința, în general, iar mai presus de toate suferința lui Cristos are o putere mântuitoare, eliberatoare și vindecătoare pentru noi toți. Din acest unic motiv avem toată justificarea de a sărbători patimile lui Cristos, iar împreună cu acestea orice fel de suferință purtată, îndurată în spirit creștin. Din acest motiv nu doliul ori tristețea, ci bucuria este tonul dominant al Vinerei Mari, iar aceasta tocmai în perspectiva dimineții Paștelui și tocmai din cauza Învierii lui Cristos în toată mărirea sa.

Cristos a luat asupra sa crucea și suferința și a mers cu ele pe cale, înaintea noastră, hotărât, înainte. Noi nu trebuie decât să călcăm pe urmele sale și să îl urmăm. De aici și învierea sa a devenit pentru noi promisiune și motiv de speranță. Prin celebrarea atentă, pioasă, în spiritul credinței, a acestor zile să ne lăsăm din nou întăriți în credința noastră și să îl urmăm pe Mântuitorul, care la rândul său, prin cruce și suferință, dorește să ne conducă la slava Învierii.

Sărbători pascale binecuvântate, vouă tuturor acelora care împreună cu noi, uniți în credința în cel Răstignit și Înviat, celebrați aceste zile de har.

Timișoara, de Sfintele Paști 2013
+ Martin
episcop de Timișoara

* * *

Brüder und Schwestern im Glauben,

Ostern feiern wir heuer im Jahr des Glaubens. Man kann Ostern überhaupt nur im Glauben feiern. Doch hat der Glaube auch seine Schwierigkeiten, eine der ganz großen ist dabei das Leiden selbst. Diese Erfahrung haben auch die Jünger schon gemacht, die sich gefragt haben, warum der Erlöser am Kreuz sterben mußte, ohne daß Gott eingegriffen hat.

Die beiden Jünger auf dem Weg nach Emmaus besprachen gerade auch diese Frage, als sich der Fremde ihnen zugesellte, mit ihnen sprach und ihnen – so heißt es – den Sinn der Schrift erschloß (Lk 24, 27). Die Antwort, die die beiden erhielten, gibt uns heute noch zu denken und eröffnet neue Perspektiven: Mußte nicht der Messias all das erleiden, um so in seine Herrlichkeit zu gelangen? (Lk 24, 26)

Es ist zumindest ungewohnt und wohl auch schwer genug dieses Wort anzunehmen, erst recht, wenn das Leiden nach uns selbst greift. Und doch behält das Wort des Auferstandenen recht: Denn Leiden und erst recht das Leiden Christi hat erlösende, befreiende, heilende Kraft für uns alle. Daher haben wir allein Grund, das Leiden Christi – und damit jedes christlich getragene Leiden – zu feiern. Nicht Trauer sondern Freude ist daher der Tenor des Karfreitags, und das wegen des Ostermorgens, wegen der Auferstehung Christi in Herrlichkeit.

Christus hat Kreuz und leiden auf sich genommen und ging uns darin voraus. Wir brauchen nur noch in seine Fußstapfen zu treten und ihm nachzufolgen. Daher ist uns allen seine Auferstehung Verheißung und Grund zur Hoffnung. Lassen wir uns durch die Feier dieser Tage im Glauben neu bestärken und folgen wir dem Heiland, der uns ebenfalls durch Kreuz und Leiden zur Herrlichkeit der Auferstehung führen will.

Gesegnete Ostertage allen, die im Glauben an den Gekreuzigten und Auferstandenen mit uns zusammen vereint diese Tage der Gnade begehen.

Temeswar, Ostern 2013
+ Martin
Bischof von Temeswar

* * *

Krisztusban szeretett Testvéreim!

Az idei húsvétot a Hit Éve keretében ünnepeljük. Valójában a húsvétot kizárólag a hit fényében lehet ünnepelni. Ugyanakkor a hitnek is megvannak a maga nehézségei, próbatételei. Egyik ezek közül épp a szenvedés. Ezt élték át Jézus tanítványai is, amikor feltették a kérdést: vajon miért kellett Jézusnak meghalnia a kereszten anélkül, hogy az Atya ezt megakadályozta volna?

Ezt a kérdést vitatták meg az Emmausz felé tartó tanítványok is, amikor egy idegen csatlakozott hozzájuk, beszélni kezdett és – mint ismeretes – valamennyi prófétánál megmagyarázta, ami az Írásokban róla szól. (Vö Lk 24, 27). A válasz, amelyet a két tanítvány kapott, minket is gondolkodóba ejt, és új távlatokat nyit meg a számunkra: Hát nem ezeket kellett elszenvednie a Messiásnak, hogy bemehessen dicsőségébe? (Lk 24, 26).

Számunkra nem csupán szokatlan, de elég nehéz elfogadni ezeket a szavakat, a Megváltó ezen érvelését, főleg akkor, ha a szenvedés minket érint. Mégis a feltámadt Jázus szavai megőrzik érvényességüket: a szenvedésnek általában, de mindenekfölött Krisztus szenvedésének megváltó, megszabadító és gyógyító ereje van. Ebből fakad, hogy joggal ünnepeljük Krisztus szenvedését, és ezzel együtt minden keresztényi szellemben viselt szenvedést. Ezért nem a gyász vagy a szomorúság, hanem az öröm adja meg nagypéntek alaphangját, és történik ez húsvét reggelének, Krisztus dicsőséges feltámadásának fényében.

Jézus vállára vette a keresztet, a szenvedést és megindult előttünk az úton. Nekünk pedig az Ő nyomában kell járnunk, Őt kell kövessük. Ebből fakad, hogy feltámadása reményt és ígéretet jelent a számunkra. Hagyjuk, hogy ezek a napok megerősítsenek hitünkben, és kövessük a Megváltót, aki keresztje és szenvedése által a feltámadás dicsőségébe fog vezetni.

Kívánok áldott húsvéti ünnepeket mindazoknak, akik a megfeszített és feltámadt Jézusba vetett hittel velünk együtt ünneplik ezeket a kegyelemhozó napokat.

Temesvár, 2013 húsvétján
+ Márton
megyés püspök