Pastorala de Paşti a PS Martin Roos

Mesajul Excelenței Sale Martin ROOS,
episcop de Timișoara,
cu ocazia Solemnității Învierii Domnului – Sfintele Paști 2006

Frați și Surori în Cristos Domnul!

„Pe El vreau să-L cunosc și puterea învierii Lui și împărtășirea patimilor lui, ca să-i devin asemănător în moarte, cu speranța că voi putea ajunge la învierea din morți.” (Fp 3,10-11).

Aceste cuvinte ale apostolului Paul din scrisoarea către filipeni exprimă întreaga măreție a misterului vieții, al morții și al învierii lui Cristos, mister pe care noi îl sărbătorim în zilele Sfintelor Paști. Totodată, aici descoperim calea, țelul și adevăratul sens al vieții creștine.

Prin Sfântul Sacrament al botezului, cu toții am primit misiunea de a ne alătura lui Cristos, Mântuitorul nostru, fiind chemați să parcurgem împreună cu El calea împlinirii noastre în această viață, după voința lui Dumnezeu. Prin aceasta, zi de zi, în statornicie și perseverență vom împărtăși o experiență interioară, unică și personală, ajungând la adevărata cunoaștere a Celui despre care Apostolul Paul în a doua scrisoare către Timotei mărturisește: „…știu în cine mi-am pus credința și sunt convins că El are puterea să-mi păstreze bunul încredințat…” (2Tm1,12).

Doar cunoscându-L pe Cristos, putem să trăim în comuniune cu El. Dar această comuniune înseamnă împărtășire în suferința și moartea Lui, înseamnă a îmbrățișa crucea și a o purta împreună cu El. Tocmai aici descoperim paradoxul vieții creștine: Sfânta Cruce este izvorul bucuriei pe aceste pământ; moartea mântuitoare a lui Cristos a fost prețul acestei bucurii, care s-a împlinit și desăvârșit în măreția lui Dumnezeu, și ni se descoperă în mod tainic și permanent deja acum, în această viață. De aici provine și speranța în viața omului creștin, în situațiile cele mai dificile, în suferință și diferite nevoi, chiar și în marea confruntare cu moartea. Sărbătorirea Învierii Domnului nostru Isus Cristos, vine să ne întărească în această speranță, ea fiind deja o pregustare a acelei bucurii adevărate, pe care Dumnezeu ne-a făgăduit-o tuturor și spre care cu credință și noi ne îndreptăm.

În lumina acestei mângâieri, la marea Solemnitate a Învierii Domnului, îmi îndrept gândurile spre toți cei care, împărtășesc aceeași credință și speranță, frați și surori în Domnul, spre toți cei care în ciuda suferințelor și a diferitelor încercări nădăjduiesc și așteaptă cu sufletul deschis împlinirea făgăduințelor lui Dumnezeu, spre cei care se arată statornici în purtarea crucii acestei vieți; îmi îndrept gândurile spre cei bolnavi și spre cei sănătoși, spre cei vârstnici și spre cei tineri, spre cei care sunt singuri dar și spre familiile comunităților noastre, dorindu-le tuturor ca celebrarea Misterului Pascal să le fie izvor de har, binecuvântare, pace și bucurii.

„Cristos a Înviat! Adevărat, a Înviat!”

Timișoara, Sfintele Paști, 2006

+ Martin,
Episcop de Timișoara

Nm. és Ft. Roos Márton temesvári megyés püspök húsvéti üzenete

Kedves paptestvérek, Krisztusban szeretet hiveim, testvéreim az Úrban!

„Isten ugyanis a hit által tett megigazulttá, hogy megismerjem őt: föltámadásának erejét, de a szenvedésében való részesedést is. Hasonló akarok lenni hozzá halálában, hogy eljussak a halálból való föltámadásra.” (Fil 3,10-11).

Pál apostolnak a filippiekhez írt leveléből idézett szavaiban benne foglaltatik mindaz, ami átfogóan jellemzi Krisztus titokzatos személyét, feltámadásának rejtelmét. Mindazt, amit mi a húsvéti szent időben ünnepelünk. Ugyanakkor előrevetítése ez, a keresztényi életútnak, életmódnak, célnak és felfogásnak.

Krisztussal úton lenni, utunkat Ővele és Őbenne járni, ez a küldetés, a feladat, amit keresztségünk által kaptunk, és amit naponta vállalnunk kell. Ezáltal támad mindannyiunkban lelki, személyes és élő tapasztalat, felismerés, bizalom és az a hit, hogy „tudom, kinek hiszek” (vö 2Tim 1,12).

Csak aki Krisztust ismeri, képes valódi közösséget alkotni Vele. A Krisztussal való közösség azonban azt is jelenti, hogy részt vállalunk a szenvedéséből, keresztjéből és keresztahlálából. Ebben mutatkozik meg a kereszténység látszólagos ellentmondása: a kereszt által öröm költözött a világba. Az öröm Krisztus megváltó halálának gyümölcse, amelynek kiteljesedése Isten dicsőségében lesz tapasztalható, de amelynek jele, bizonyossága már jelen életünk perceit is beragyogja. Ezért van reményünk a nyomorúság, ínség, betegség, szükség és halál közepette is. Ezért tölt el minket különös örömmel az Úr feltámadása, amit mi idén ismét megünnepelhetünk. Része ez annak az örök boldogságnak, amit az Úr ígéretének beteljesülése jelent a számunkra.

Minden testvéremnek, aki hisz ebben, aki velünk együtt állhatatosan vallja az isteni ígéret beteljesülését és a reményt a szenvedésben, a betegségben, félelmeinkben és a szükségben, az egészségeseknek csakúgy, mint a gyengélkedőknek, az időseknek csakúgy, mint a fiataloknak, az egyedülállóknak csakúgy, mint a családoknak szívből kívánok a feltámadás örömétől áthatott húsvéti ünnepet, továbbá sok-sok kegyelmet. Ne feledjük, hogy „meg vagyunk ugyan váltva, de még reménységben élünk” (vö Róm 8,24.).

Temesvár, 2006 Húsvétján

+ Márton
temesvári megyés püspök

Liebe Mitchristen, Brüder und Schwestern im Glauben!

„Christus will ich erkennen und die Macht seiner Auferstehung und die Gemeinschaft mit seinen Leiden. So hoffe ich zur Auferstehung von den Toten zu gelangen.” (Phil 3, 10-11).

In diesen Worten des Paulus aus dem Brief an die Philipper ist der ganze Umfang wie auch die Fülle des Geheimnisses Christi, des Mysteriums Christi, enthalten das wir in diesen Tagen des Osterfestes feiern. Zugleich aber auch der Weg, das Ziel und der Sinn des christlichen Lebens vorgezeichnet.

Mit Christus auf dem Weg zu sein, unseren Weg mit ihm und in ihm zu gehen ist die Aufgabe, die uns seit unserer Taufe gestellt ist und der wir uns täglich zu stellen haben. Dadurch entsteht in jedem von uns geistliche, persönliche und lebendige Erfahrung, Erkenntnis, Vertrauen und das „Wissen, wem wir von Anfang an geglaubt haben” (vgl. 2 Tim 1,12).

Nur wer Christus kennt, kann Gemeinschaft mit ihm haben. Gemeinschaft mit Christus aber bedeutet, Gemeinschaft mit seinen Leiden, seinem Kreuz und seinem Tod. Hierin zeigt sich auch das Paradox des Christlichen: Durch das Kreuz kam Freude in alle Welt. Freude ist die Frucht des Erlösungstodes Christi, die ihre Vollendung in der Herrlichkeit Gottes erfahren soll, aber unter Zeichen und zu gewissen Momenten auch in dieses Leben schon hereinleuchtet. Dazu gehört die Hoffnung mitten in allem Elend, Krankheit, Not und Sterben. Dazu gehört in besonderer Weise das Fest der Auferstehung des Herrn, das wir wieder feiern dürfen. Es ist ein Stück Vorfreude auf das Endgültige, auf die Erfüllung aller Verheißungen.

Allen Brüdern und Schwestern in diesem Glauben, die mit uns an den Verheißungen Gottes und der Hoffnung festhalten, trotz Leidens, Krankheiten, Ängsten und Nöten, den Gesunden wie den Kranken, den Jungen und Alten, den Alleinstehenden wie den Familien, wünsche ich eine gesegnete und von der Freude des Auferstandenen erfüllte Feier des Ostergeheimnisses sowie reiche Gnade in diesen Wochen der Osterzeit. Vergessen wir nicht, daß wir auf Hoffnung hin gerettet worden sind (vgl. Röm 8, 24).

Temeswar, am Palmsonntag, dem 9. April des Herrenjahres 2006

+ Martin
Bischof von Temeswar