Pastorala de Paşti a PS Böcskei László

Mesaj la Învierea Domnului 2018
al PS Böcskei László,
Episcop romano-catolic de Oradea

Frați și surori în Cristos!

Cei care au urmărit cu atenție evenimentele biblice care au precedat sfânta înviere a Domnului, au putut observa, că în ultima etapă a vieții lui Isus există momente, în care noi cei de astăzi ne regăsim ca și  simpli observatori, dar sunt și momente, în care ne simțim direct implicați în eveniment.

În Duminica Floriilor l-am putut vedea  pe Isus intrând în Ierusalim, însoțit fiind de mulțimea care îl aclama. Momentul a prins viață în fața ochilor noștri, astfel încât ne puneam întrebarea: unde mă aflu eu în mulțimea din Duminica Floriilor, dar și în celelalte zile, la trecerea Domnului?

Evenimentele din Joia Mare ne-au apropiat și mai mult de Isus, care prin cuvintele și gesturile sale ne-a transpus într-o lume, în care accentul se află pe împlinirea voinței Tatălui Ceresc.  Prin exemplul personal,  Mântuitorul așteaptă de la noi un răspuns adecvat, fromulând o învățătură mereu actuală: „Și voi să faceți așa cum v-am făcut eu!”(In13,15) – Acest exemplu personal, nu poate fi răstălmicit, nu are nevoie de interpretare: acest exemplu trebuie doar urmat, pentru a descoperi și împărtăși bogăția adevăratei iubiri.

A urmat apoi Vinerea Mare, când în istoria omenirii a început ceva nemaiauzit. Isus Cristos, personajul central al evenimentelor, a devenit atât de vulnerabil și disprețuit, încât ”de el îți ascunzi fața”(Is 53,3). S-a lăsat în voia oamenilor, ca să ne ducă astfel cât mai aproape de iubirea fără de sfârșit a Tatălui Ceresc.

Acest șir de evenimente ne conduce la celebrarea Sfintelor Paști, Învierea Domnului, sărbătoare a cărei esență poate fi definită în acest fel: potrivit planului  lui Dumnezeu, în centrul atenției din nou ajunge omul! Atunci când îl sărbătorim pe Cristos cel înviat, în centrul atenției rămâne omul, care aflându-se  în fața unui mormânt gol, nu dă înapoi, ci pornește în căutarea adevărului! Maria Magdalena privește în întunericul mormântului gol și viața ei începe să se schimbe. Vălul întunecat, care îi acoperă ochii și inima, începe să se risipească neobservat, pentru ca să poată percepe realitatea.

Frați și Surori în Cristos! Prin moartea și învierea lui Isus, Dumnezeu l-a reașezat pe om în centrul atenției. Acesta este adevăratul motiv al sărbătorii pascale, care ne așează și pe noi în fața unei realități noi. Sărbătorim Sfintele Paști cu vrednicie, dacă avem curajul să ieșim din obișnuința de până acum, lăsându-ne pătrunși de responsabilitatea pe care o avem unii față de alții. -Dacă simțim dorința arzătoare de a duce razele bucuriei și ale speranței la semenii noștri, acoperind cu această lumină tot ceea ce până acum ne-a umbrit sau chiar otrăvit legăturile interumane. -Apropiindu-ne în acest fel de misterul înnoirii pascale,  dovedim că am înțeles mesajul biruinței lui Cristos asupra morții, și devenim noi înșine, promotori ai adevăratei vieți de lumină.

Prin atitudinea Mariei Magdalena, evenimentul pascal are și un mesaj al credibilității în viața omului creștin. Putem să ne gândim la acel tip de iradiere, care îi determină și pe alții în jurul nostru, să renunțe la vălul care le acoperă vederea interioară, gândurile, poate chiar și faptele. Să ne imaginăm momentul în care Maria Magdalena sosește în mijlocul apostolilor, care debusolați își caută menirea. Femeia transmite vestea cea mare, care îi copleșește pe apostoli. Sub efectul acestei vestiri, apostolii se simt parcă iradiați și provocați spre ceva nou: din sufletul lor dispare dezmăgirea și îndoiala, și îi cuprinde bucuria interioară a credinței, prin care îl descoperă pe Isus cel viu în mijlocul lor. De multe ori spunem, că lumea în care trăim este bolnavă și compromisă. Nu ne mai putem aștepta la nimic bun. -Oare este într-adevăr atât de bolnavă și perversă această lume, încât nu mai există speranță de vindecare?! – Sfânta sărbătoare a Paștelui ne transmite mesajul speranței:  Există cale spre vindecarea. Aveam șansa unei vieți înnoite!- Dar este imperios necesar, ca să  pornească iradierea pascală de la cei care în credința lor, s-au apropiat deja de cel Înviat. Speranța înnoirii pascale se bazează deci pe această putere iradiantă, al cărui izvor este tocmai Isus.

O vizită  neanunțată a papei Francisc la institutul pentru nevăzători, a fost un eveniment marcant pentru foarte mulți oameni.  Întâlnirea Papei cu nevăzătorii s-a desfășurat într-o atmosferă destinsă și familială. A fost emoționant gestul unui copil, care mângâind obrazul Sfântului Părinte, l-a întrebat: ”Tu ești într-adevăr papa?” – căci nu îl putea vedea. Un astfel de moment poate fi pentru noi imaginea înnoirii pascale și în același timp dovada credibilității noastre. Trebuie să devenim oameni pascali, la care semenii să privească cu admirație și să constate: Tu ești într-adevăr un om pascal! În tine este viață, pentru că ai speranță! În tine este lumină, pentru că radiezi de bucurie și transmiți pacea!

O astfel de sărbătoare a Învieirii Domnului doresc tuturor: o întâlnire cu Cristos cel viu, în lumină și bucurie! O bucurie împărtășită cu semenii noștri!

Oradea, Sfintele Paști 2018.

† Ladislau
episcop diecezan