Pastorala de Paşti a PS Anton Coşa

Mesajul de Paști al PS Anton Coșa,
Episcopul Diecezei de Chișinău
2019

Aceasta este noaptea când Cristos, înlăturând legăturile morții,
se înalță victorios din mormânt.

Dragi frați și surori,

Aceste cuvinte răsună în bisericile noastre în timpul Vigiliei Pascale din Sâmbăta Mare, care este cea mai intensă și semnificativă celebrare a întregului an liturgic; ele fac parte din cântarea Preconiului Pascal sau Vestirea solemnă a Învierii, prin care Biserica, încă de la începuturile sale, exprimă ferma sa convingere în faptul că Domnul Cristos, prin învierea sa, a învins pentru totdeauna moartea.

Evangheliile ne spun că femeile au mers la mormânt „la răsăritul soarelui” și au văzut că „piatra fusese deja rostogolită, deși era foarte mare” (Mc 16,2.4). Le-au apărut atunci doi oameni în haine strălucitoare care le-au spus: „De ce-l căutați pe Cel Viu printre cei morți? Nu este aici. A înviat” (Lc 24,5). Ele au crezut și, „întorcându-se de la mormânt, au vestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți” (Lc 24,9). Mesajul învierii a ajuns și la noi, iar noi suntem invitați să credem că ceea ce s-a întâmplat atunci se întâmplă și astăzi pentru toți aceia care acceptă darul mântuirii sale.

Scriindu-le primilor creștini, sfântul Paul le transmitea convingerea sa în învierea lui Cristos din morți și în faptul că aceasta reprezintă începutul învierii tuturor celor adormiți. Cu alte cuvinte, el ne spune și nouă, celor de astăzi, că fiecare dintre noi care s-a botezat și a intrat în comuniune cu Cel Înviat va avea parte de aceeași înviere: „Cel dintâi a înviat Cristos, după aceea, la venirea lui, toți cei care sunt ai lui Cristos” (1Cor 15,23).

Dragi credincioși, cât de mult aș dori ca întreaga noastră comunitate eclezială să facă parte din grupul acelora „care sunt ai lui Cristos” (1Cor 15,23) și care au ales să trăiască în lumina Învierii. De fapt, învierea lui Isus le oferă tuturor creștinilor care cred, speră și iubesc o motivație importantă pentru parcursul lor spiritual, care nu ar mai exista dacă mormântul lui Isus ar fi rămas închis ca toate celelalte morminte ale istoriei.

Dragi confrați preoți, dragi persoane consacrate, iubiți credincioși! Pe măsură ce înaintam pe drumul Postului Mare, m-am întrebat: oare creștinii noștri înțeleg cu adevărat că se apropie Paștele? Își dau ei seama că la baza credinței noastre creștine stă tocmai această certitudine că Domnul Isus Cristos a înviat din morți și că el trăiește în Biserica sa? Și, prin urmare, simt ei responsabilitatea că trebuie să fie martorii noii vieți pe care a produs-o întâlnirea lor cu Cel Înviat?

Împărtășesc aceste întrebări ale mele cu voi, gândindu-mă că poate vă vor ajuta să sărbătoriți Paștele Domnului cu o implicare interioară și mai profundă, care să lase urme și în viața de fiecare zi. Permiteți-mi să visez cu ochii deschiși sperând că, împreună cu voi, voi găsi acele roade ale învierii care ar putea face Biserica noastră tot mai frumoasă și mai atrăgătoare, o casă comună pentru toți cei care trăiesc și lucrează în zona noastră.

Cât aș vrea ca aceste sărbători de Paști să ne vadă pe toți protagoniști și nu doar spectatori ai unor ritualuri sugestive, preocupați în totalitate de evenimentul care a aprins speranța și a dat o nouă semnificație ființei și acțiunii oamenilor!

Cât aș vrea ca în comunitățile noastre parohiale și în familiile noastre să prindă viață semințele bucuriei, bunătății, milostivirii, aduse în mijlocul nostru de Cristos cel Înviat, pentru ca să grăbească apariția unei adevărate primăveri spirituale, care să alunge semnele iernii geroase, în care de atâtea ori pare că ne aflăm și în care predomină ura, resentimentele, egoismul și diviziunea!

Cât aș vrea ca Biserica noastră, mireasa Celui Înviat, să strălucească în toată frumusețea ei, purtând haina de nuntă, țesută și brodată cu firul de aur al comuniunii, pentru a fi atrăgătoare și convingătoare în misiunea ei de evanghelizare!

Sunt toate acestea doar un vis sau ele pot deveni realitate? Am convingerea că totul este posibil, pentru că Duhul Sfânt, care este darul prin excelență al Învierii, lucrează și dirijează întreaga istorie, și el este cel care ne face contemporani ai lui Cristos și care ne implică în viața sa divină.
Gândindu-mă la voi ca la familia mea spirituală, vă îmbrățișez cu mare afecțiune pe toți, și vă binecuvântez din toată inima, urându-vă tuturor un Paște Fericit.

Cristos a înviat – Adevărat a înviat!

† Anton Coșa
Episcop de Chișinău