Mesajul Excelenței Sale Martin Roos,
episcop diecezan romano-catolic de Timișoara,
cu ocazia Sfântului Crăciun 2015
Iubiți frați și iubite surori în Cristos,
solemnitatea Nașterii Domnului stă anul acesta sub o stea deosebită: Sfântul Părinte Papa Francisc a deschis în mod solemn acum câteva zile Anul Sfânt 2015/ 2016, an care pe care Pontiful Roman l-a așezat sub profundul gând al milostivirii. Milostivirea este unul dintre lucrurile esențiale ale vieții noastre, din care cu toții ne hrănim și din care trăim. A fi beneficiari ai milostivirii, a o primi pe aceasta și a o dărui mai departe, a-i face părtași pe alții de ea, este de fapt pâinea noastră cotidiană, din care cu toții ne susținem existența.
În ziua de Crăciun, vom auzi în cadrul lecturilor propuse în cadrul Sfintei Liturghii, cum apostolul Paul îi scrie ucenicului Tit: Ni s-a arătat bunătatea și iubirea de oameni a lui Dumnezeu mântuitorul nostru (Tit 3,4). Tatăl ni se revelează în persoana lui Isus Cristos, iar Dumnezeu își dezvăluie chipul său înaintea noastră, a oamenilor. Cine îl vede pe Cristos, acela îl vede pe Tatăl, adică pe acela care l-a trimis pe Fiul în lume și l-a jertfit pentru noi toți (cf. In 14,9; 1 In 3,16). Așa precum Dumnezeu ne-a făcut părtași de milostivirea sa, la fel suntem și noi chemați să arătăm și să experimentăm permanent milostivirea unii față de alții, adică să ne acceptăm unii pe alții, să ne tolerăm și să ne purtăm de grijă cu responsabilitate unii altora. Aceasta toate trebuie să se întâmple în cadrul societății umane, în Biserică și nu în ultimul rând în familie!
Acum, când în timpul Crăciunului, Biserica noastră celebrează și Solemnitatea Sfintei Familii, zilele din preajma Nașterii Domnului ne readuc vrând-nevrând în memorie propria noastră familie, fapt care ne oferă, de fapt, o ocazie deosebit de potrivită de a ne aminti de proprii noștri părinți, indiferent dacă aceștia mai sunt în viață sau s-au mutat deja la casa Tatălui Ceresc. Fiecare dintre noi le datorăm părinților noștri propria viață, o viață care este mereu, fără excepție, un dar și totodată un har. Nici un om nu-și poate dărui sie însuși propria viață; noi avem o singură variantă: să o acceptăm și să fim dăruiți cu ea. Dacă am avut posibilitatea de a crește și a ne forma în sânul unei familii integre și dacă am avut părinți care s-au îngrijit de noi și ne-au crescut și educat ca oameni verticali și buni, atunci însuși acest lucru constituie un dar pe care niciodată nu-l vom putea prețui la adevărata sa valoare și pentru care niciodată nu vom putea să îi mulțumim îndeajuns Creatorului. Și tocmai Nașterea Domnului este acea sărbătoare care ne oferă destul de mult timp și dese ocazii pentru acest lucru.
La acestea toate ne-a chemat și Sfântul Părinte Papa Francisc, să petrecem acest An Sfânt cu simțul responsabilității creștine, purtându-ne unii cu alții cu un veritabil respect, în spiritul milostivirii, fiind permanent conștienți că și noi, la rândul nostru, trăim și ne bucurăm de existența noastră din bunătatea și iubirea lui Dumnezeu față de oameni și tocmai de aceea suntem datori în fiecare clipă a ne iubi unii pe alții (Rom 13,8).
Fie ca milostivul Dumnezeu să ne facă părtași în aceste zile și în tot acest An Sfânt de dragostea sa infinită și harurile sale bogate.
Timișoara, la 25 decembrie 2015
+ Martin,
Episcop de Timișoara
* * *
Krisztusban szeretett Testvérek!
Karácsony ünnepe idén különleges üzenetet hordoz: néhány nappal ezelőtt Szentatyánk, Ferenc pápa megnyitotta a 2015/2016-os Szentévet, amelynek középpontjában az irgalmasság áll. Az irgalmasság az ember számára létfontosságú, hiszen mindannyian belőle táplálkozunk és élünk. Az irgalmasság tanújele a mindennapi kenyerünk, amely az életet jelenti.
Szent Pál apostol így ír egyik tanítványának, Titusnak: Mikor azonban megjelent üdvözítő Istenünk jósága és emberszeretete, megmentett minket – nem a mi igaz cselekedeteinkért, hanem irgalmassága miatt (Titus, 3,4). Jézus Krisztusban megjelent az Atya és Isten megmutatta magát nekünk, embereknek. Aki látta Jézust, az Atyát látta, aki azért küldte Őt a világba, hogy általa üdvözüljön a világ (v.ö. Jn 14,9, 1 Jn 3,16). Ahogy Isten kinyilvánítja felénk irgalmasságát, úgy kell nekünk, embereknek is irgalmasnak lenni egymással. Ezt azt jelenti, hogy elfogadjuk, elviseljük egymást, és felelősek vagyunk egymásért. Mindez megnyilvánul az emberi kapcsolatokban, a társadalomban, az Egyházban és nem utolsósorban a családban.
Mivel az elkövetkező napokban lesz a Szent Család ünnepe is, továbbá karácsonykor minden ember számára a saját családja kerül előtérbe, ez alkalom arra, hogy a szülőkre gondoljunk, rájuk emlékezzünk, akár élnek, akár már elhunytak. Mindannyian nekik köszönhetjük az életet, amely ajándék és kegyelem egyben. Senki sem tud életet adni önmagának, csak ajándékként el tudja azt fogadni. Az, hogy szerető családban nőhettünk fel, gondoskodó szüleink mellett, akik felnőtt emberré neveltek minket, olyan ajándék, amelyet nem tudunk eléggé értékelni és amelyért nem tudunk eléggé hálásak lenni. A karácsony azonban erre is nyújt elegendő időt és alkalmat.
Szentatyánk, Ferenc pápa is arra szólít minket, hogy az előttünk álló Szentévben figyeljünk oda egymásra és vállaljunk felelősséget egymásért. Az irgalmasság jegyében ügyeljünk arra, hogy Isten jóságát és emberszeretetét adjuk tovább, forduljunk szeretettel embertársaink felé és törekedjünk a jóra. (v.ö. Róm 13,18).
Kívánom, hogy az irgalmas Isten végtelen szeretete költözzön otthonainkba, minket pedig ezekben a napokban és a Szentév idején kísérjen bőséges áldásával.
Temesvár, 2015. december 25.
+ Márton,
megyés püspök
* * *
Brüder und Schwestern in Christus,
das Weihnachtsfest steht heuer unter einem besonderen Stern: Papst Franziskus hat vor einigen Tagen das heilige Jahr 2015/ 2016 eröffnet, das er unter den Leitgedanken der Barmherzigkeit gestellt hat. Barmherzigkeit ist eines der lebensnotwendigen Dingen, von dem wir alle zehren. Barmherzigkeit empfangen und gewähren ist das tägliche Brot, von dem wir alle leben.
Paulus schreibt an seinen Schüler Titus, wie wir es auch am Weihnachtstage hören: Erschienen ist die Güte und Menschenfreundlichkeit Gottes, unseres Retters (Tit 3,4). In Jesus Christus offenbart sich der Vater und zeigt Gott uns Menschen sein Angesicht. Wer Jesus sieht, sieht den Vater, der ihn gesandt und für uns alle hingegeben hat (vgl. Jo 14,9; 1 Joh 3,16). Wie Gott uns Barmherzigkeit erwiesen hat, so sind auch wir aufgerufen, einander Barmherzigkeit zu erweisen, das heißt, einander anzunehmen, zu ertragen und für einander Verantwortung zu übernehmen. Dies geschiet im Rahmen der menschlichen Gesellschaft, in der Kirche und nicht zuletzt in der Familie.
Wenn wir in dieser Zeit auch das Fest der Heiligen Familie begehen und in den Weihnachtstagen unsere eigene Familie uns wieder ins Bewußtsein dringt, so haben wir allen Grund, uns unserer eigenen Eltern zu erinnern, gleich ob sie leben oder schon verstorben sind. Jeder von uns verdankt ihnen sein Leben, das immer Geschenk und Gnade zugleich ist. Kein Mensch kann sich das Leben selber geben, wir können es nur annehmen und uns schenken lassen. Wenn wir in einer integren Familie heranwachsen konnten und Eltern hatten, die uns umsorgt und zu geraden, aufrechten Menschen herangebildet haben, so ist das ein Geschenk, das wir nicht hoch genug schätzen und für das wir nie genug danken können. Weihnachten bietet uns dafür reichlich Zeit und Gelegenheit.
So hat uns auch Papst Franziskus aufgerufen, in diesem Heiligen Jahr in Verantwortung und gegenseitiger Achtung im Sinne der Barmherzigkeit miteinander umzugehen und stets eingedenk zu sein, daß wir selber von der Güte und Menschenfreundlichkeit Gottes leben und daher die Liebe jederzeit auch einander schulden (Röm 13,8).
Möge der barmherzige Gott uns alle in diesen Tagen und in diesem Heiligen Jahr mit seiner unendlichen Liebe heimsuchen und mit seiner reichen Gnade beschenken.
Temeswar, den 25. Dezember 2015
+ Martin,
Bischof von Temeswar
Publicarea pe acest sit: 16.12.2015
Etichete: Pastorale de Crăciun, PS Martin Roos