Pastorala de Crăciun a PS Alexandru Mesian

Pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Isus Cristos
Anul Domnului 2007

ALEXANDRU,
Din mila lui Dumnezeu și grație Sfântului Scaun Apostolic al Romei,
Episcop român unit, greco-catolic, al Eparhiei de Lugoj

„Vi s-a născut astăzi Mântuitor
care este Cristos Domnul,
în cetatea lui David”
(Lc 2,11)

Iubiți frați întru preoție,
Iubiți credincioși,
Iubiții mei fii sufletești,

În fiecare an Sărbătoarea Crăciunului ne face să retrăim bucuria venirii pe lume a Fiului lui Dumnezeu. Această bucurie a început la Betleem. În noaptea întunecată a istoriei omenirii, în urmă cu 2000 de ani, când un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea păstorilor care-și păzeau turma, spunându-le: „Nu vă temeți; căci iată vă vestesc bucurie mare care va fi la tot poporul: Vi s-a născut astăzi Mântuitor care este Cristos Domnul”[1].

Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, a doua Persoană din Sfânta Treime, „care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire s-a coborât din cer și s-a întrupat de la Spiritul Sfânt și din Maria Fecioara și s-a făcut om” [2].

Nașterea Domnului nostru Isus Cristos marchează un moment crucial pentru neamul omenesc, deoarece se înfăptuiește începutul mântuirii noastre.

Iubiți credincioși,

Astăzi prăznuim sărbătoarea celei mai mari iubiri, nașterea pământească și vremelnică a Aceluia care este ceresc și veșnic. Oamenii nu pot sărbători ceva mai însemnat! Sărbătoarea Crăciunului este praznicul cu cele mai vaste proporții pentru că la aceasta participă cerul și pământul; nu numai oamenii ci și îngerii; nu numai drepții ci și păcătoșii care zăresc aurora mântuirii lor, prin Cristos Domnul.

Astăzi se înfrățesc lucrurile cele mai deosebite într-o cerească armonie. Cerul se pleacă așa de tare încât atinge pământul, iar pământul se ridică spre cer, ca să primească semnul iubirii lui Dumnezeu. Pământul se face locaș ceresc, pentru ca cerul să se facă locuință pământenilor. Cuvântul Tatălui se face trup, pentru ca trupurile să se spiritualizeze.

Cel preaînalt nu mai vorbește din înălțimea cerului îndepărtat, ci din mijlocul nostru.

Bogățiile cerului sunt aduse pe pământ. Dumnezu aduce și cerul cu comorile lui. Prin Cristos s-a consfințit și întărit împăcarea omului cu Dumnezeu. În El se întâlnește Creatorul cu creatura, Stăpânul și robul, fața lui Dumnezeu și a omului. „Și Cuvântul trup s-a făcut și a locuit între noi” [3].

Iubiții mei fii sufletești,

În fața acestei minuni nemaiauzite, ce face omul?

Bărbații își pleacă fruntea îngândurată și caută să priceapă această minune a Nașterii Domnului pe pământ, iar inima lor le spune: „Astăzi s-a născut Cel fără de început”.

Copiii știu să se bucure cel mai mult de nașterea Celui mai mare prieten al lor și mulți ar putea chiar învăța de la ei lucruri de neînțeles.

Se bucură îndeosebi cei săraci, întrucât Cel mai bogat a îmbrăcat haina lor sărăcăcioasă. S-a născut unul dintre ai lor, care-i strânge în jurul leagănului Său învățându-i cum pot fi cei mai bogați în mijlocul celor mai mari lipsuri.

Cei bogați învață din Sărbătoarea Crăciunului privind la Isus, cum se trăiește sărac în mijlocul averii, deslipindu-ți sufletul de ea și ajutându-i pe cei săraci.

Iubiți credincioși,

Să cerem Mântuitorului nostru, în ziua Nașterii Sale, „lumina cea adevărată care … luminează pe tot omul” [4], pentru a înlătura întunericul din inimile noastre. Să-L adorăm, așadar, pe Pruncul Isus din ieslea din Betleem, prezent pe altarele noastre în Taina Sfintei Euharistii, oferindu-i dragostea și credința noastră în semn de omagiu și de mulțumire. Să-i cerem lui Isus Cristos harul de a putea da mărturie despre Lumina cea adevărată. Prin Taina Sfântului Botez, toți am devenit creștini, iar misiunea fiecărui creștin este de a da mărturie despre Cristos, Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul ce vine în lume.

Sărbătoarea Crăciunului trebuie să ne dea curaj să nu ne mai temem a ne mărturisi credința în Cristos. Să ne aducem aminte de cuvintele Evangheliei după Ioan: „Și celor câți L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu„ [5]. A fi creștini adevărați înseamnă a primi adevăratul mesaj al Sărbătorii Nașterii Mântuitorului, adică a primi și a dărui iubirea. Înseamnă a ne angaja să construim o civilizație nouă, civilizația iubirii, care să transforme societatea în bine. Dacă vrem să reînnoim societatea, trebuie să învățăm să devenim și noi magi, să învățăm să dăruim cu bucurie, nu doar ceva din bunurile noastre materiale, ci în mod special iubire, solidaritate, cuvinte bune, prietenie și rugăciune. Trebuie să învățăm să parcurgem drumul făcut de magi spre Cristos, fiecare dintre noi fiind călăuzit de steaua conștiinței; să învățăm să dăruim cu inimă largă, cu generozitate, pentru că numai așa ne putem îmbogăți în Domnul.

Împreună cu întreaga creștinătate să ne înălțăm sufletele spre cele cerești și, împreună cu îngerii, să cântăm: „Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” [6].

Sfânta Fecioară Maria, Mama lui Isus, să ne ia sub ocrotirea ei.

Cu aceste gânduri și părintească dragoste adresez fiecăruia dintre dumneavoastră urarea de a petrece Sfintele Sărbători ale Crăciunului și Anului Nou 2008 în deplină sănătate, cu bucurii și belșug de haruri.

Sărbători fericite!

An Nou fericit!

Cu arhierești binecuvântări,

Alexandru Mesian
Episcop de Lugoj

Dată la Reședința Noastră Episcopală din Lugoj, la Praznicul Nașterii Domnului 2007

Însemnare: Această scrisoare pastorală se va citi în fiecare biserică parohială la Sfânta Liturghie din prima zi de Crăciun 2007, iar în filii se va citi a doua zi.

Note
[1] Luca 2,10-11.
[2] Cf. Simbolul credinței.
[3] In 1,14a,
[4] In 1,9.
[5] In 1,12.
[6] Lc 2,14.