Consiliul Pontifical pentru Comunicațiile Sociale
Mesajul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
pentru a 40-a Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale
Media: o rețea de comunicare, comuniune și cooperare
Preaiubiți frați și surori,
1. În urma recentei aniversări a 40 de ani de la încheierea Conciliului ecumenic Vatican II, sunt bucuros să amintesc de Decretul acestuia privind Mijloacele de Comunicare Socială, Inter Mirifica, care recunoaște în mod special puterea mass-media de a influența întreaga societate umană. Necesitatea folosirii acestei puteri în folosul întregii omeniri m-a impulsionat, în acest prim mesaj al meu pentru Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale, să reflectez pe scurt asupra ideii de media ca rețea de facilitare a comunicării, comuniunii și cooperării.
Sfântul Paul, în Epistola sa către Efeseni, descrie cu însuflețire vocația noastră umană de a fi „părtași ai naturii divine” (Dei Verbum, nr. 2): prin Cristos, noi avem acces la Tatăl într-un singur Duh; astfel nu mai suntem străini și oaspeți, ci concetățeni cu sfinții și apropiații lui Dumnezeu, devenind un templu sfânt, un locaș al lui Dumnezeu (cf. Efeseni 2,18-22). Acest măreț tablou al vieții de comuniune implică toate aspectele vieții noastre de creștini. Chemarea de a fi fideli față de comunicarea de sine a lui Dumnezeu în Cristos este de fapt o chemare la a recunoaște forța Sa dinamică din noi, care caută apoi să se răspândească la ceilalți, pentru ca iubirea Sa să devină cu adevărat măsura dominantă a lumii (cf. Predica la Ziua Mondială a Tineretului, Köln, 21 august 2005).
2. Progresul tehnologic din domeniul media a reușit, în anumite privințe, să învingă timpul și spațiul, făcând comunicarea dintre oameni, chiar și când sunt separați de distanțe uriașe, atât instantanee cât și directă. Acest progres prezintă un enorm potențial pentru slujirea binelui comun și „constituie un patrimoniu ce trebuie păzit și promovat” (Dezvoltarea rapidă, nr. 10). Cu toate acestea, așa după cum știm cu toții, lumea noastră este departe de a fi perfectă. Ni se amintește zilnic faptul că acest caracter imediat al comunicării nu se traduce neapărat în construirea cooperării și comuniunii în societate.
Iluminarea conștiințelor indivizilor și ajutorul dat la modelarea gândirii lor nu este niciodată o sarcină neutră. Comunicarea autentică pretinde curaj și hotărâre. Cere hotărârea celor care lucrează în media de a nu se lăsa copleșiți de greutatea atâtor informații, și de a nu se mulțumi cu adevăruri parțiale sau provizorii. În schimb necesită atât căutarea cât și transmiterea a ceea ce constituie fundamentul și sensul ultim al existenței umane, personale și sociale (cf. Fides et Ratio, nr. 5). Astfel, mass-media pot să contribuie în mod constructiv la propagarea a tot ceea ce este bun și adevărat.
3. Apelul către mijloacele de comunicare de astăzi la a fi responsabile – la a fi protagoniste ale adevărului și promotoare ale păcii care rezultă de aici – poartă cu sine mai multe provocări. În timp ce diferite instrumente de comunicare socială facilitează schimbul de informații, de idei, și înțelegerea reciprocă între grupuri, ele sunt în același timp afectate de ambiguitate. Pe lângă oferirea unei „mari mase rotunde” pentru dialog, anumite tendințe din media produc un fel de monocultură care umbrește geniul creativ, blochează rafinamentul gândirii complexe și devalorizează specificitatea practicilor culturale și particularitatea credinței religioase. Acestea sunt distorsiuni care au loc atunci când industria media se slujește pe sine sau urmărește doar profitul, pierzând din vedere responsabilitatea față de binele comun.
Relatarea exactă a evenimentelor, explicarea completă a problemelor de interes public și prezentarea cinstită a diferitelor puncte de vedere trebuie să fie întotdeauna promovate. Necesitatea de a susține și sprijini căsătoria și viața de familie este de o importanță particulară, tocmai pentru că se raportează la fundamentul oricărei societăți și culturi (cf. Apostolicam Actuositatem, nr. 11). În colaborare cu părinții, industria comunicațiilor sociale și a divertismentului pot să ajute în vocația dificilă dar extraordinar de plină de satisfacții a creșterii copiilor, prin prezentarea de modele edificatoare de viață și de iubire umană (cf. Inter Mirifica, nr. 11). Cât de descurajant și de distructiv este pentru noi toți când se întâmplă opusul. Nu plâng inimile noastre în special când tinerii noștri sunt subjugați de expresii degradante sau false ale iubirii, care ridiculizează demnitatea dată de Dumnezeu fiecărei persoane umane și care subminează interesele familiei?
4. Pentru a încuraja atât o prezență constructivă cât și o percepere pozitivă a mass-media în societate, doresc să reiterez importanța a trei pași, identificați de venerabilul meu predecesor, Papa Ioan Paul al II-lea, necesari pentru slujirea binelui comun: formarea, participarea și dialogul (cf. Dezvoltarea rapidă, nr. 11).
Formarea pentru folosirea responsabilă și cu discernământ a mass-media îi ajută pe oameni să le folosească în mod inteligent și adecvat. Impactul profund asupra minții al noului vocabular și al imaginilor, pe care mass-media electronice în particular le introduc atât de ușor în societate, nu trebuie să fie subestimat. Tocmai pentru că mass-media contemporane modelează cultura populară, ele însele trebuie să depășească orice tentație de a manipula, în special pe tineri, și să urmărească în schimb dorința de a forma și sluji. În acest fel, ele protejează în loc să erodeze țesătura unei societăți civile demne de persoana umană.
Participarea la mass-media vine din natura lor de bun destinat tuturor oamenilor. Ca serviciu public, comunicarea socială cere un spirit de cooperare și de co-responsabilitate, cu o puternică atenție față de folosirea resurselor publice și de îndeplinirea însărcinărilor publice (cf. Etica în comunicații, nr. 20), incluzând recurgerea la norme de reglementare și la alte măsuri sau structuri desemnate în acest scop.
În fine, promovarea dialogului prin schimbul de învățături, exprimarea solidarității și susținerea păcii prezintă mari oportunități pentru mass-media, care trebuie să fie recunoscute și exercitate. În acest fel, ele devin resurse influente și apreciate pentru construirea civilizației iubirii la care aspiră toți oamenii.
Sunt încrezător că eforturi serioase de promovare a acestor trei pași vor ajuta mass-media să se dezvolte sănătos ca o rețea de comunicare, comuniune și cooperare, ajutând bărbații, femeile și copiii să devină mai conștienți de demnitatea persoanei umane, mai responsabili și mai deschiși față de ceilalți, în special față de cei mai nevoiași și mai slabi membri ai societății (cf. Redemptor Hominis, nr. 15; Etica în comunicații, nr. 4).
În concluzie, mă întorc la cuvintele încurajatoare ale Sfântului Paul: Cristos este pacea noastră. În El noi suntem una (cf. Efeseni 2,14). Să dărâmăm împreună zidurile de ostilitate care ne despart și să construim comuniunea de iubire după planul Creatorului făcut cunoscut nouă prin Fiul Său!
Din Vatican, la 24 ianuarie 2006, în sărbătoarea Sf. Francisc de Sales.
Traducător: Radu și Oana Capan
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Catholica.ro
Publicarea în original: 24.01.2006
Publicarea pe acest sit: 24.01.2006
Etichete: Papa B16, Mesaje, Mesaje - Comunicații