Discursul Papei către Rota Romană

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
adresat Tribunalului Rota Romana
cu ocazia inaugurării anului judecătoresc
29 ianuarie 2019

Dragi prelați auditori,

Adresez fiecăruia dintre voi salutul meu cordial, începând de la decan, căruia îi mulțumesc pentru cuvintele sale. Îi salut pe cei care iau parte la această întâlnire: oficialii, avocații și ceilalți colaboratori ai Tribunalului Apostolic Rota Romana. Adresez tuturor urări sincere pentru anul judecătoresc pe care astăzi îl inaugurăm.

Societatea în care trăim este tot mai secularizată și nu favorizează creșterea credinței, cu consecința că le este greu credincioșilor catolici să mărturisească un stil de viață conform Evangheliei, și în ceea ce privește sacramentul căsătoriei. În acest context, este necesar ca Biserica, în toate articulațiile sale, să acționeze în acord pentru a oferi sprijin spiritual și pastoral adecvat. În activitatea zilnică în slujba căsătoriei creștine, voi trăiți experiența a doi pilaștri fundamentali nu numai ai teologiei și ai dreptului matrimonial canonic, ci și chiar mai înainte ai înseși esenței Bisericii lui Cristos: unitatea și fidelitatea. De fapt, aceste două bunuri matrimoniale, înainte de a fi, ba chiar, pentru a fi obligații juridice ale fiecărei uniri conjugale în Cristos, trebuie să fie epifanie a credinței baptismale.

Pentru ca să fie încheiată valid, căsătoria cere ca să se stabilească în fiecare dintre miri o deplină unitate și armonie cu celălalt, pentru ca, prin schimbul reciproc al respectivelor bogății umane, morale și spirituale – aproape în felul vaselor comunicante – cei doi soți să devină una. Căsătoria cere și o angajare de fidelitate, care absoarbe toată viața, devenind stabil consortium totius vitae(can. 1135).

Unitatea și fidelitatea sunt două valori importante și necesare nu numai între soți, ci în general în raporturile interpersonale și în cele sociale. Toți suntem conștienți de inconvenientele care determină, în consorțiul civil, promisiunile nemenținute, lipsa de fidelitate față de cuvântul dat și față de angajamentele asumate.

Unitatea și fidelitatea. Aceste două bunuri la care nu se poate renunța și constitutive ale căsătoriei cer să fie nu numai ilustrate în mod adecvat viitorilor soți, ci solicită acțiunea pastorală a Bisericii, în special a episcopilor și a preoților, pentru a însoți familia în diferitele etape ale formării sale și ale dezvoltării sale. Desigur, această acțiune pastorală nu se poate limita la îndeplinirea practicilor, chiar dacă sunt necesare și trebuie desfășurate cu grijă. Este nevoie de o triplă pregătire la căsătorie: îndepărtată, apropiată și permanentă. Aceasta din urmă este bine ca să cuprindă în mod serios și structural diferitele etape ale vieții conjugale, printr-o formare îngrijită, menită să mărească în soți conștiința valorilor și a angajamentelor proprii ale vocației lor.

Subiecții principali ai acestei formări matrimoniale, în virtutea funcției și slujirii lor, sunt păstorii; totuși, este deosebit de oportun, ba chiar, necesar să se implice comunitățile ecleziale în diferitele lor componente, care sunt coresponsabili ai acestei pastorații sub conducerea episcopului diecezan și al parohului. Deci obligația este in solidum, cu responsabilitatea primară a păstorilor și participarea activă a comunității în promovarea căsătoriei și însoțirea familiei cu sprijinul spiritual și formativ.

Pentru a înțelege această necesitate pastorală, ne va face bine să luăm în considerare, în Scripturi, experiența sfinților soți Acvila și Priscila. Ei au fost printre cei mai credincioși însoțitori ai misiunii sfântului Paul, care-i numește cu mare afect sinergoi ai săi, colaboratori în toiul neliniștii și muncii apostolului. Rămânem uimiți și înduioșați de această înaltă recunoaștere din partea lui Paul față de lucrarea misionară a acestor soți; și în același timp se poate recunoaște cu această sinergie era un dar prețios al Duhului oferit primelor comunități creștine. De aceea să cerem Duhului Sfânt să dăruiască și astăzi Bisericii preoți capabili să aprecieze și să valorizeze carismele soților cu credință robustă și spirit apostolic ca pe Acvila și Priscila.

Grija pastorală constantă și permanentă a Bisericii pentru binele căsătoriei și al familiei cere să fie realizată cu diferitele mijloace pastorale: apropierea de Cuvântul lui Dumnezeu, în special prin lectio divina; întâlnirile de cateheză; implicarea în celebrarea sacramentelor, mai ales Euharistia; colocviul și direcțiunea spirituală; participarea la grupurile familiale și de slujire caritativă, pentru a dezvolta confruntarea cu alte familii și deschiderea la nevoile celor mai dezavantajați.

Pe de altă parte, soții care trăiesc căsătoria lor în unitatea generoasă și cu iubire fidelă, susținându-se reciproc cu harul Domnului și cu sprijinul necesar al comunității ecleziale, reprezintă la rândul lor un ajutor pastoral prețios dat Bisericii. De fapt, le oferă tuturor un exemplu de iubire adevărată și devin martori și cooperatori ai rodniciei Bisericii înseși. Într-adevăr atâția soți creștini sunt o predică tăcută pentru toți, o predică „zilnică” aș spune, de fiecare zi, și din păcate trebuie să constatăm că un cuplu care trăiește de atâția ani împreună nu este o știre – este trist acest lucru -, în timp ce sunt știre scandalurile, despărțirile, divorțurile… (cf. Omilie la Sfânta Marta, vineri 18 mai 2018).

Soții care trăiesc în unitate și în fidelitate reflectă bine chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Aceasta este vestea bună: că fidelitatea este posibilă, pentru că este un dar, în soți ca și în preoți. Aceasta este vestea care ar trebui să facă mai puternică și mângâietoare și slujirea fidelă și plină de iubire evanghelică a episcopilor și preoților; așa cum au fost de mângâiere pentru Paul și Apolo iubirea și fidelitatea conjugală a soților Acvila și Priscila.

Dragi prelați auditori, reînnoiesc fiecăruia recunoștința mea pentru binele pe care-l faceți poporului lui Dumnezeu, slujind dreptatea prin sentințele voastre. Ele, în afară de relevanța procesului în sine pentru părțile interesate, colaborează la interpretarea corectă a dreptului matrimonial. Acest drept se pune în slujba lui salus animarum și a credinței soților. De aceea, se înțelege referința evidentă a sentințelor rotale la principiile învățăturii catolice, în ceea ce privește ideea naturală a căsătoriei, cu respectivele obligații și drepturi, și mai mult în ceea ce privește realitatea sa sacramentală.

Mulțumesc din inimă pentru munca voastră! Invoc asupra ei asistența divină și vă împart din inimă Binecuvântarea Apostolică. Și vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Mulțumesc!

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 29.01.2019
Publicarea pe acest sit: 29.01.2019
Etichete: ,

Documente pe teme asemănătoare:

Comentariile sunt închise.