Audienţa generală de miercuri

Despre Sfântul Iosif
miercuri, 19 martie 2014

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Astăzi, 19 martie, celebrăm sărbătoarea solemnă a Sfântului Iosif, logodnicul Mariei și patron al Bisericii Universale. Așadar îi dedicăm această cateheză lui, care merită toată recunoștința noastră și evlavia noastră pentru modul în care a știut să protejeze pe Preasfânta Fecioară și pe Fiul Isus. A fi protector este caracteristica lui Iosif: este marea sa misiune, să fie protector.

Astăzi aș vrea să reiau tema protejării după o perspectivă deosebită: perspectiva educativă. Să privim la Iosif ca model al educatorului, care-l protejează și-l însoțește pe Isus în drumul Său de creștere „în înțelepciune, vârstă și har”, așa cum spune Evanghelia. El nu era tatăl lui Isus: tatăl lui Isus era Dumnezeu, dar Iosif avea funcția de tată față de Isus, avea funcția de tată față de Isus pentru a-l crește. Și cum l-a crescut? În înțelepciune, vârstă și har.

Să pornim de la vârstă, care este dimensiunea cea mai naturală, creșterea fizică și psihologică. Iosif, împreună cu Maria, s-a îngrijit de Isus înainte de toate din acest punct de vedere, adică l-a „crescut”, preocupându-se ca să nu-i lipsească necesarul pentru o dezvoltare sănătoasă. Să nu uităm că protejarea grijulie a vieții Pruncului a comportat și fuga în Egipt, experiența dură de a trăi ca refugiați – Iosif a fost un refugiat, cu Maria și Isus – pentru a scăpa de amenințarea lui Irod. După aceea, odată întorși în patrie și stabiliți la Nazaret, este toată perioada lungă a vieții lui Isus în familia sa. În acei ani, Iosif l-a învățat pe Isus și meseria sa, și Isus a învățat să fie tâmplar cu tatăl Său Iosif. Așa l-a crescut Iosif pe Isus.

Să trecem la a doua dimensiune a educației, aceea a „înțelepciunii„. Iosif a fost pentru Isus exemplu și învățător al acestei înțelepciuni, care se hrănește din Cuvântul lui Dumnezeu. Putem să ne gândim la modul în care l-a educat Iosif pe micul Isus să asculte Sfintele Scripturi, mai ales însoțindu-l sâmbăta în sinagoga din Nazaret. Și Iosif îl însoțea pentru ca Isus să asculte Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogă.

Și în sfârșit, dimensiunea „harului„. Spune tot Sfântul Luca referindu-se la Isus: „Harul lui Dumnezeu era asupra Lui” (2,40). Aici desigur partea rezervată Sfântului Iosif este mai limitată față de aspectele vârstei și înțelepciunii. Dar ar fi o gravă eroare să credem că un tată și o mamă nu pot să facă nimic pentru a-i educa pe copii să crească în har: aceasta este munca pe care a făcut-o Iosif cu Isus, să-l crească în aceste trei dimensiuni, să-l ajute să crească.

Iubiți frați și surori, misiunea Sfântului Iosif este desigur unică și irepetabilă, pentru că Isus este absolut unic. Și totuși, în protejarea lui Isus, educându-l să crească în vârstă, înțelepciune și har, el este model pentru orice educator, îndeosebi pentru fiecare tată. Sfântul Iosif este modelul educatorului și al tatălui, al tatălui. Așadar încredințez ocrotirii sale pe toți părinții, preoții – care sunt părinți – și pe cei care au o misiune educativă în Biserică și în societate. În mod special, aș vrea să salut astăzi, de ziua tatălui, pe toți părinții, pe toți tații: vă salut din inimă! Să vedem: sunt câțiva în piață? Ridicați mâna, tații! Câți tați! Felicitări, felicitări de ziua voastră! Cer pentru voi harul de a fi mereu foarte aproape de copiii voștri, lăsându-i să crească, dar aproape, aproape! Ei au nevoie de voi, de prezența voastră, de apropierea voastră, de iubirea voastră.

Fiți pentru ei ca Sfântul Iosif: protectori ai creșterii lor în vârstă, înțelepciune și har. Protectori ai drumului lor; educatori, și mergeți împreună cu ei. Și cu această apropiere veți fi adevărați educatori. Mulțumesc pentru tot ceea ce faceți pentru copiii voștri: mulțumesc! Felicitări vouă și sărbătoare frumoasă a tatălui tuturor taților care sunt aici, tuturor taților. Fie ca Sfântul Iosif să vă binecuvânteze și să vă însoțească. Și unii dintre noi și-au pierdut tatăl, a plecat, Domnul l-a chemat; mulți care sunt în piață nu mai au tată. Putem să ne rugăm pentru toți tații din lume, pentru tații vii și pentru cei răposați și pentru ai noștri și putem face aceasta împreună, fiecare amintindu-l pe tatăl său, dacă este viu sau dacă este mort. Și să-l rugăm pe marele Tată al nostru al tuturor, pe Tatăl. Un „Tatăl nostru” pentru tații noștri: Tatăl nostru

Și multe felicitări taților!

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Catholica.ro
Publicarea în original: 19.03.2014
Publicarea pe acest sit: 20.03.2014
Etichete: ,

Lasă un răspuns