Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
adresat plenarei Consiliului Pontifical
pentru Pastorația Serviciilor de Sănătate
luni, 24 martie 2014
Iubiți frați și surori,
Vă adresez bun-venit cu ocazia sesiunii voastre plenare și îi mulțumesc Monseniorului Zimowski pentru cuvintele sale. Spre fiecare dintre voi se îndreaptă recunoștința episcopului de Roma pentru angajarea pe care o depuneți spre atâția frați și surori care poartă povara bolii, a neputinței, a unei bătrâneți grele.
Munca voastră din aceste zile pornește de la ceea ce fericitul Ioan Paul al II-lea, în urmă cu treizeci de ani, afirma cu privire la suferință: „A face bine cu suferința și a face bine celui care suferă” (Scrisoarea apostolică Salvifici doloris, 30). Aceste cuvinte el le-a trăit, le-a mărturisit în manieră exemplară. Magisteriul său a fost un magisteriu viu, pe care poporul lui Dumnezeu l-a răsplătit cu atâta afect și atâta venerație, recunoscând că Dumnezeu era cu el.
De fapt, este adevărat că și în suferință nimeni nu este niciodată singur, pentru că Dumnezeu în iubirea sa milostivă față de om și față de lume îmbrățișează și situațiile cele mai inumane, în care imaginea Creatorului prezentă în orice persoană apare întunecată sau desfigurată. Așa a fost pentru Isus în Pătimirea sa. În el orice durere umană, orice neliniște, orice pătimire a fost asumată din iubire, din pura voință de a fi aproape, de a fi cu noi. Și aici, în Pătimirea lui Isus, este cea mai mare școală pentru oricine vrea să se dedice slujirii fraților bolnavi și suferinzi.
Experiența împărtășirii fraterne cu acela care suferă ne deschide spre adevărata frumusețe a vieții umane, care cuprinde fragilitatea sa. În păstrarea și în promovarea vieții, în orice stadiu sau condiție s-ar afla, putem recunoaște demnitatea și valoarea fiecărei ființe umane, de la zămislire până la moarte.
Mâine vom celebra solemnitatea Bunei Vestiri. „Cea care a primit «Viața» în numele tuturor și în folosul tuturor a fost Maria, Fecioara Mamă, care are deci legături personale foarte strânse cu Evanghelia vieții” (Ioan Paul al II-lea, Scrisoarea enciclică Evangelium vitae, 102). Maria a oferit propria existență, s-a pus în întregime la dispoziția voinței lui Dumnezeu, devenind „loc” al prezenței sale, „loc” în care locuiește Fiul lui Dumnezeu.
Dragi prieteni, în desfășurarea zilnică a slujirii noastre, să ținem cont mereu de trupul lui Cristos prezent în cei săraci, în cei suferinzi, în copii, chiar nedoriți, în persoanele cu handicap fizic sau psihic, în bătrâni.
Pentru aceasta invoc asupra fiecăruia dintre voi, asupra tuturor persoanelor bolnave și suferinde cu familiile lor, precum și asupra tuturor celor care se îngrijesc, ocrotirea maternă a Mariei, Salus infirmorum, pentru ca să lumineze reflecția voastră și acțiunea voastră în opera de apărare și de promovare a vieții și în pastorația sănătății.
Domnul să vă binecuvânteze.
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 24.03.2014
Publicarea pe acest sit: 26.03.2014
Etichete: Papa F, Discursuri