Videomesajul Sfântului Părinte Papa Francisc
pentru Săptămâna Mare
vineri, 3 aprilie 2020
Dragi prieteni, bună seara!
În această seară am posibilitatea de a intra în casele voastre într-un mod diferit. Dacă-mi permiteți, aș vrea să conversez cu voi câteva minute, în această perioadă dificilă și de suferință. Parcă vă văd în familiile voastre, în timp ce trăiți o viață neobișnuită pentru a evita contaminarea. Mă gândesc la vivacitatea copiilor, care nu pot să iasă afară, să frecventeze școala, să-și trăiască viața obișnuită. Sunt în inima mea toate familiile, mai ales acelea care au pe câte cineva drag bolnav sau care, din păcate, au experimentat doliul din cauza coronavirusului sau din alte cauze.
În aceste zile mă gândesc adesea la persoanele singure, cărora le este mai greu să facă față acestor momente. Mă gândesc mai ales la persoanele în vârstă, care îmi sunt atât dragi. Nu-i uit pe cei care sunt infectați cu Coronavirus, persoanele internate în spitale. Îmi este cunoscută generozitatea celor care se expun pentru a acorda îngrijiri în această pandemie sau pentru a garanta serviciile esențiale pentru societate. Câți eroi, în fiecare zi, la fiecare oră!
Mă gândesc și la cei care sunt strâmtorați financiar și sunt preocupați pentru locul de muncă și pentru viitorul lor. Un gând aparte se îndreaptă și spre deținuții din închisori, la a căror suferință se adaugă teama de epidemie, pentru sine și cei dragi ai lor; mă gândesc la cei fără adăpost, care nu au o casă care să-i ocrotească. Este un moment dificil pentru toți. Pentru mulți, extrem de dificil. Papa știe acest lucru și, prin aceste cuvinte, vrea să le transmită tuturor apropierea și afecțiunea sa.
Să căutăm, pe cât posibil, să utilizăm cât mai bine acest timp: să fim generoși; să-i ajutăm pe cei din prejma noastră care sunt în nevoi; să le contactăm, poate la telefon sau prin rețelele de socializare, pe persoanele care sunt mai izolate; să îl rugăm pe Domnul pentru cei care suferă în Italia și în lume. Chiar dacă suntem izolați, gândul și spiritul pot ajunge departe cu ajutorul creativității iubirii. De asta avem nevoie acum: de creativitatea iubirii.
Celebrăm într-un mod cu adevărat neobișnuit Săptămâna Sfântă, care arată și sintetizează mesajul Evangheliei, al iubirii fără limite a lui Dumnezeu. Iar în tăcerea orașelor noastre, va răsuna Evanghelia Învierii. Spune Apostolul Paul: «El a murit pentru toți, pentru ca cei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înșiși, ci pentru acela care a murit și a înviat pentru ei» (2 Cor 5,15). În Isus înviat, viața a biruit moartea. Această credință pascală alimentează speranța noastră. Aș vrea să o împărtășesc cu voi în această seară. Este speranța unor vremuri mai bune, în care noi să fim mai buni, eliberați în sfârșit de rău și de această pandemie. Este o speranță: speranța care nu dezamăgește; nu este o iluzie, este o speranță. Unii alături de ceilalți, în iubire și răbdare, putem să pregătim în aceste zile un timp mai bun.
Vă mulțumesc că mi-ați permis să intru în casele voastre. Faceți un gest de tandrețe față de cei care suferă, față de copii, față de bătrâni. Spuneți-le că Papa este aproape de ei și se roagă, pentru ca pe toți Domnul să ne elibereze curând de rău. Iar voi, rugați-vă pentru mine. Poftă bună. Pe curând!