Predica Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea
la sărbătoarea Corpus Christi
joi, 10 iunie 2004
1. „Căci ori de câte ori mâncați din pâinea aceasta și beți din potirul acesta vestiți moartea Domnului până când va veni” (1Corinteni 11,26). Cu aceste cuvinte, Sf. Paul le reamintește creștinilor din Corint că „Cina Domnului” nu este doar o adunare festivă, ci și – și mai presus de toate – memorialul jertfei răscumpărătoare a lui Cristos. Oricine ia parte la ea – explică apostolul – se unește pe sine cu misterul morții Domnului, de fapt, devine „vestitorul” Său.
Există, așadar, o relație foarte strânsă între „celebrarea Euharistiei” și proclamarea lui Cristos. A intra în comuniune cu El în memorialul pascal înseamnă, în același timp, a deveni misionari ai evenimentului pe care ritualul îl împlinește. Într-un anumit sens, înseamnă a-l face contemporan în toate timpurile, până când Domnul va reveni.
2. Iubiți frați și surori, să retrăim această minunată realitate a solemnității de astăzi, Corpus Domini, în care Biserica nu doar celebrează Euharistia, ci și o poartă în mod solemn în procesiune, proclamând public că jertfa lui Cristos este pentru mântuirea întregii lumi.
Recunoscătoare pentru acest imens dar, Biserica se apropie de Preasfântul Sacrament deoarece el este izvorul și culmea ființei și acțiunii noastre. „Ecclesia de Eucharistia vivit!” Biserica trăiește din Euharistie și știe că acest adevăr nu doar exprimă o experiență zilnică de credință, ci cuprinde în mod sintetic nucleul misterului care este ea însăși (vezi Enciclica „Ecclesia de Eucharistia”, nr. 1).
3. De când, pornind de la Rusalii, Poporul Noului Legământ „a început pelerinajul său spre patria cerească, dumnezeiescul Sacrament a continuat să ritmeze zilele lui, umplându-le de speranță încrezătoare” (ibid.). Gândindu-mă tocmai la acest lucru, am dorit să dedic Euharistiei prima Enciclică a noului mileniu, și sunt acum bucuros să anunț un An special al Euharistiei. Va începe cu Congresul Euharistic Mondial, organizat în perioada 10-17 octombrie în Guadalajara, Mexic, și se va încheia cu următoarea adunare ordinară a Sinodului Episcopilor, care se va desfășura în Vatican în perioada 2-29 octombrie 2005, și a cărei temă va fi „Euharistia, izvor și culme a vieții și misiunii Bisericii”. Prin Euharistie, comunitatea eclesială este edificată ca un nou Ierusalim, principiu al unității în Cristos între diferite popoare și națiuni.
4. „Dați-le voi să mănânce” (Luca 9,13). Pasajul evanghelic pe care l-am citi cu puțin timp înainte oferă o imagine concretă a legăturii profunde care există între Euharistie și această misiune universală a Bisericii. Cristos, „pâinea cea vie care s-a coborât din cer” (Ioan 6,51), este singurul care poate satisface foamea omului în toate timpurile și în toate părțile pământului.
Totuși, El nu dorește să facă acest lucru singur și astfel, la fel ca la înmulțirea pâinilor, îi implică pe discipoli: „Atunci, luând cele cinci pâini și cei doi pești, a privit spre cer, le-a binecuvântat, le-a frânt și le-a dat discipolilor ca să le pună înaintea mulțimii” (Luca 9,16). Acest semn miraculos este o imagine a marelui mister al iubirii care este reînnoit în fiecare zi la Sfânta Liturghie: prin miniștrii consacrați, Cristos dăruiește Trupul și Sângele Său pentru viața omenirii. Toți cei care mănâncă în mod demn la masa Sa, devin instrumente vii ale prezenței sale de iubire, îndurare și pace.
5. „‘Lauda, Sion, Salvatorem!’ – Laudă-l, Sioane, pe Mântuitorul, călăuza și păstorul tău, în imnuri și cântări”. Cu profundă emoție simțim această invitație la laudă și bucurie răsunând în inimile noastre. La sfârșitul Sfintei Liturghii vom purta Preasfântul Sacrament în procesiune la Bazilica Sf. Maria cea Mare. Contemplând-o pe Maria, vom înțelege mai bine forța transformatoare pe care o are Euharistia. Ascultând-o pe ea, vom găsi în misterul euharistic curajul și tăria de a-l urma pe Cristos Bunul Păstor și de a-l sluji în frații noștri.