Predica Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
la Liturghia de aniversare a 150 de ani
de la aparițiile Fecioarei Maria la Lourdes
Lourdes, duminică, 14 septembrie 2008
Iubiți Cardinali,
iubite Episcop Perrier,
iubiți frați întru episcopat și preoție,
iubiți pelerini, frați și surori,
„Mergeți și spuneți preoților că oamenii trebuie să vină aici în procesiune și că o capelă trebuie să fie construită aici.” Acesta este mesajul pe care Bernadetta l-a primit de la „frumoasa doamnă” în apariția din 2 martie 1858. Timp de 150 de ani, pelerinii nu au încetat niciodată să vină la grota de la Massabielle pentru a asculta mesajul de convertire și de speranță care le este adresat. Și noi am făcut la fel; suntem aici în această dimineață la picioarele Mariei, Neprihănita Zămislire, dornici să ascultăm de la ea alături de mica Bernadetta.
Aș dori să mulțumesc în special Episcopului Jacques Perrier de Tarbes și Lourdes pentru primirea călduroasă și pentru cuvintele amabile pe care mi le-a adresat. Îi salut pe Cardinali, pe Episcopi, pe preoți, diaconi și persoanele consacrate, pe voi toți, dragi pelerini veniți la Lourdes, în special pe bolnavi. Ați venit în număr mare ca să faceți acest pelerinaj jubiliar împreună cu mine și ca să încredințați familiile voastre, rudele și prietenii voștri, și toate intențiile voastre Fecioarei Maria. Mulțumirile mele merg și spre autoritățile civile și militare care sunt aici cu noi, la această Celebrare Euharistică.
„Ce lucru mare este să posezi Crucea! Cel care o posedă, posedă o mare comoară” (Sf. Andrei Cretanul, Predica a X-a la Înălțarea Crucii, PG 97, 1020). În această zi în care liturgia Bisericii celebrează sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, Evanghelia pe care tocmai ați ascultat-o ne amintește semnificația acestui mare mister: Dumnezeu atât de mult a iubit lumea că l-a dat pe unicul său Fiu, pentru ca omul să se mântuiască (cf. Ioan 3,16). Fiul lui Dumnezeu a devenit vulnerabil, asumându-și condiția de sclav, ascultător până la moarte, moartea pe cruce (cf. Filipeni 2,8). Prin Crucea Sa suntem mântuiți. Instrumentul de tortură care, în Vinerea Mare, a exprimat judecarea lui Dumnezeu de către lume, a devenit un izvor de viață, iertare, milă, un semn de reconciliere și de pace. „Pentru a putea fi vindecați de păcat, ridicați-vă privirea spre Cristos răstignit!”, spunea Sfântul Augustin (Tratat despre Sf. Ioan, XII, 11). Ridicându-ne privirea spre Cel răstignit, noi îl adorăm pe Cel care a luat asupra sa păcatele lumii și ne-a dat viața veșnică. Iar Biserica ne invită să ridicăm cu mândrie această glorioasă Cruce pentru ca lumea să vadă măsura întreagă a iubirii Celui răstignit pentru noi, pentru toți oamenii. Ea ne invită să îi aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru că din pomul care a adus moartea viața a explodat din nou. Pe acest lemn Isus ne revelează maiestatea sa regală, ne revelează faptul că este înălțat în glorie. Da, „veniți, să o adorăm!” În mijlocul nostru este Cel care ne-a iubit până acolo încât și-a dat viața pentru noi, Cel care invită fiecare persoană umană să se apropie de El cu încredere.
Acesta este marele mister pe care și Maria ni l-a încredințat în această dimineață, invitându-ne să ne îndreptăm spre Fiul ei. Este semnificativ faptul că la prima apariție în fața Bernadettei, Maria a început întâlnirea cu semnul Crucii. Mai mult decât un simplu semn, este o inițiere în misterele credinței pe care Bernadetta a primit-o de la Maria. Semnul Crucii este într-un anumit fel sinteza credinței noastre, pentru că spune cât de mult ne iubește Dumnezeu; ne spune că există în această lume o iubire mai puternică decât moartea, mai puternică decât slăbiciunile și păcatele noastre. Puterea iubirii este mai tare decât răul care ne amenință. Tocmai acest mister al universalității iubirii lui Dumnezeu pentru oameni a venit Maria să îl reveleze aici, la Lourdes. Ea îi invită pe toți oamenii de bună voință, pe toți cei care suferă în inimile sau în trupurile lor, să își ridice ochii spre Crucea lui Isus, pentru ca să descopere acolo izvorul vieții, izvorul mântuirii.
Biserica a primit misiunea de a arăta tuturor oamenilor această față iubitoare a lui Dumnezeu, manifestată în Isus Cristos. Suntem noi capabili să înțelegem faptul că în Cel răstignit pe Golgota, demnitatea noastră de fii ai lui Dumnezeu, murdărită de păcat, este restaurată? Să ne ațintim privirile asupra lui Cristos. El este Cel care ne va face liberi să iubim așa după cum iubește El, și să construim o lume reconciliată. Pentru că pe această Cruce Isus a luat asupra Sa greutatea tuturor suferințelor și nedreptăților omenirii. El a îndurat umilire și discriminare, tortura suferită în multe părți ale lumii de atâția frați și surori din iubire pentru Cristos. Încredințăm toate acestea Mariei, Maica lui Isus și Mama noastră, prezentă la picioarele Crucii.
Pentru a primi cum se cuvine în viețile noastre această Cruce glorioasă, celebrarea Jubileului aparițiilor Fecioarei Maria de la Lourdes ne face să pornim într-un itinerar de credință și convertire. Astăzi, Maria vine să ne întâlnească, pentru ca să ne arate calea de reînnoire a vieții pentru comunitățile noastre și pentru fiecare dintre noi. Primindu-i Fiul, pe care ea ni-l prezintă, suntem aruncați într-un curent viu în care credința poate descoperi o nouă vigoare, în care Biserica poate fi întărită pentru a proclama misterul lui Cristos cu mai mare forță. Isus, născut din Maria, este Fiul lui Dumnezeu, singurul Mântuitor al tuturor oamenilor, trăind și acționând în Biserica Sa și în lume. Biserica este trimisă peste tot în lume ca să proclame acest mesaj unic și ca să îi invite pe oameni să îl primească prin convertirea autentică a inimii. Această misiune, încredințată de Isus discipolilor Săi, primește aici, cu ocazia acestui Jubileu, un suflu nou. După exemplul marilor evanghelizatori ai țării voastre, fie ca spiritul misionar care i-a animat pe mulți oameni din Franța de-a lungul secolelor să continue să fie mândria voastră și angajamentul vostru!
Când urmăm itinerariul jubiliar pe urmele Bernadettei, ni se amintește ‘de inima mesajului de la Lourdes. Bernadetta este cea mai mare dintre fiicele unei familii foarte sărace, fără știință și putere, și într-o stare de sănătate precară. Maria o alege pe ea să îi transmită mesajul de convertire, rugăciune și penitență, ceea ce este în deplin acord cu cuvintele lui Isus: „ceea ce ai ascuns celor înțelepți și învățați, ai revelat celor mici” (cf. Matei 11,25). În itinerariile lor spirituale, creștinii sunt de asemenea chemați să aducă mărturie și să exprime solidaritate cu toți semenii lor (cf. Omagiului către Fecioara Maria, Piazza di Spagna, 8 decembrie 2007). De aceea, ceea ce ni se propune în acest fel, sub privirea Mariei, este o cateheză adevărată. Să o lăsăm să ne instruiască și pe noi și să ne călăuzească pe calea ce conduce spre Împărăția Fiului ei!
De-a lungul catehezelor ei, „frumoasa doamnă” își revelează numele Bernadettei: „Eu sunt Neprihănita Zămislire”. Maria dezvăluie deci aici extraordinarul har pe care l-a primit de la Dumnezeu, acela de a fi fost concepută fără de păcat, „pentru că a privit umilința slujitoarei sale” (Luca 1,48). Maria este femeia de pe acest pământ care s-a dăruit pe sine total lui Dumnezeu și care a primit privilegiul de a da viață umană Fiului Său dintru eternitate. „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău” (Luca 1,38). Ea este frumusețea transfigurată, imaginea noii umanități. Prezentându-se astfel, în totală dependență de Dumnezeu, Maria exprimă în realitate o atitudine de totală libertate, bazată pe deplina recunoaștere a adevăratei ei demnități. Acest privilegiu ne privește și pe noi, pentru că ne dezvăluie propria noastră demnitate de bărbați și femei, într-adevăr marcată de păcat, dar mântuită în speranță, o speranță ce ne permite să facem față vieții de zi cu zi. Aceasta este calea pe care Maria o deschide omului. A te dărui total lui Dumnezeu înseamnă a găsi calea spre adevărata libertate. Pentru că întorcându-se la Dumnezeu, omul devine el însuși. Își redescoperă vocația originară de persoană creată după chipul și asemănarea Sa.
Iubiți frați și surori, scopul principal al Sanctuarului de la Lourdes este să fie un loc de întâlnire cu Dumnezeu în rugăciune și în slujirea semenilor noștri, în special prin primirea specială dată bolnavilor, săracilor și tuturor celor care suferă. În acest loc, Maria vine la noi ca mamă, mereu disponibilă în fața nevoilor copiilor ei. Prin lumina care strălucește pe fața ei se manifestă de fapt milostivirea lui Dumnezeu. Să ne lăsăm atinși de privirea ei, care ne spune că suntem cu toții iubiți de Dumnezeu, care nu ne abandonează niciodată! Maria vine să ne amintească faptul că rugăciunea umilă și intensă, încrezătoare și perseverentă, trebuie să joace un rol central în viețile noastre de creștini. Rugăciunea este indispensabilă dacă dorim să primim puterea lui Cristos. „Oamenii care se roagă nu își pierd timpul, chiar dacă situația pare disperată și pare a cere doar acțiune” (Deus Caritas Est, nr. 36). A ne lăsa absorbiți de activism aduce riscul de a priva rugăciunea de caracterul ei specific creștin și de adevărata ei eficiență. Rugăciunea rozariului, atât de dragă Bernadettei și pelerinilor de la Lourdes, concentrează în ea profunzimile mesajului evanghelic. Ne introduce în contemplarea feței lui Cristos. Din această rugăciune umilă putem să extragem o bogăție de haruri.
Prezența tinerilor la Lourdes este de asemenea un element important. Dragi prieteni strânși în această dimineață în jurul Crucii Zilei Mondiale a Tineretului: când Maria a primit vizita îngerului ea era o tânără din Nazaret, ce ducea o viață simplă și curajoasă, tipică femeilor din satul ei. Și dacă privirea lui Dumnezeu s-a oprit în mod special asupra ei, crezând în ea, Maria vă poate spune că nici unul dintre voi nu este indiferent în ochii lui Dumnezeu. El își îndreaptă privirea iubitoare asupra fiecăruia dintre voi, chemându-vă la o viață fericită și plină de sens. Nu vă lăsați descurajați de dificultăți! Maria a fost tulburată de mesajul pe care îngerul a venit să i-l transmită, că ea va fi Mama Mântuitorului. Era conștientă de fragilitatea ei în fața omnipotenței lui Dumnezeu. Cu toate acestea a spus „da” fără ezitare. Și mulțumită „da”-ului ei, mântuirea a venit în lume, schimbând istoria omenirii.
La rândul vostru, dragi tineri, să nu vă fie teamă să spuneți „da” cererilor Domnului atunci când vă invită să mergeți pe urmele Lui. Răspundeți cu generozitate Domnului! Doar El poate să împlinească aspirațiile profunde ale inimilor voastre. Ați venit la Lourdes în număr mare pentru slujirea atentă și generoasă a bolnavilor și a altor pelerini, pregătindu-vă astfel să îl urmați pe Cristos. Slujirea fraților și surorilor noastre ne deschide inimile și ne face disponibili. În tăcerea rugăciunii, fiți pregătiți să vă încredeți în Maria, care i-a vorbit Bernadettei cu respect și încredere în ea. Fie ca Maria să îi ajute pe cei care sunt chemați la căsătorie să descopere frumusețea unei iubiri adevărate și profunde, trăită ca dar reciproc și fidel! Acelora dintre voi pe care El îi cheamă la preoție sau viață consacrată, doresc să le reamintesc toată bucuria care vine în urma dăruirii vieții în mod total pentru slujirea lui Dumnezeu și a celorlalți. Fie ca familiile și comunitățile creștine să fie locurile unde vocațiile solide să se nască și să crească, pentru slujirea Bisericii și a lumii!
Mesajul Mariei este un mesaj de speranță pentru toți oamenii zilelor noastre, din orice țară ar fi ei. Doresc să o invoc pe Maria ca stea a speranței (Spe Salvi, nr. 50). Pe cărările vieților noastre, atât de des cuprinse de întuneric, ea este o rază de speranță care ne luminează și ne indică direcția. Prin „da”-ul ei, prin generosul dar al propriei ei persoane, ea a deschis pentru Dumnezeu porțile lumii și istoriei noastre. Ea ne invită să trăim asemenea ei în speranță invincibilă, refuzând să îi credem pe cei care pretind că suntem încătușați de puterea fatală a destinului. Ea ne însoțește cu prezența ei maternă în mijlocul evenimentelor din viața noastră personală, în viețile de familie și în viețile națiunilor noastre. Fericiți sunt oamenii care își pun încrederea în Cel care chiar în momentul când își dădea viața pentru mântuirea noastră ne-a dat-o și pe Mama Sa să fie Mama noastră!
Dragi frați și surori, în această țară Mama lui Dumnezeu este venerată în nenumărate Sanctuare care manifestă astfel credința transmisă din generație în generație. Celebrată la Ridicarea ei la cer, este iubita patroană a Franței. Să fie cinstită cu fervoare în fiecare dintre familiile voastre, în comunitățile voastre religioase și în parohiile voastre! Maria să vegheze asupra tuturor locuitorilor acestei frumoase țări și asupra pelerinilor care au venit în număr atât de mare din alte țări pentru a celebra acest jubileu! Să fie pentru toți oamenii mama care este alături de copiii ei în bucurii și în încercări! Preasfântă Marie, Mama lui Dumnezeu, Mama noastră, învață-ne să credem, să sperăm și să iubim împreună cu tine. Arată-ne calea spre împărăția Fiului tău Isus! Stea a mării, strălucește asupra noastră și arată-ne calea (cf. Spe Salvi, 50)! Amin.