Predica Sfântului Părinte Papa Francisc
la celebrarea penitențială
de deschidere a Festivalului iertării
vineri, 28 martie 2014
În perioada Postului Mare, Biserica, în numele lui Dumnezeu, înnoiește chemarea la convertire. Este chemarea la a ne schimba viața. Convertirea nu este o problemă (de luat în considerare) o dată pe an, ci este un angajament care durează viața întreagă. Cine dintre noi poate să spună că nu este păcătos? Nimeni. Apostolul Ioan scrie: „Dacă spunem că nu avem păcat, ne înșelăm pe noi înșine, iar adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este fidel și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nedreptate” (1Ioan 1,8-9). Aceasta se întâmplă în celebrarea noastră și de-a lungul acestei zile de penitență. Cuvântul lui Dumnezeu pe care l-am auzit ne prezintă două elemente esențiale ale vieții creștine.
Primul: îmbrăcați-vă cu omul cel nou. Omul nou, „creat după asemănarea lui Dumnezeu” (Efeseni 4,24), este născut prin Botez, unde primește însăși viața lui Dumnezeu, care ne face fiii Săi și ne încorporează în Cristos și în Biserica Sa. Această viață nouă ne permite să privim realitatea cu ochi noi, fără a fi distrași de lucrurile care nu contează și care nu durează. De aceea, suntem chemați să abandonăm comportamentul păcătos și să ne fixăm privirea pe ceea ce este esențial. „Omul are o mai mare valoare prin ceea ce este decât prin ceea ce are” (Gaudium et Spes, nr. 35). Iată diferența dintre viața deformată de păcat și viața iluminată de har. Din inima omului înnoit după voința lui Dumnezeu vin comportamentele bune: spune mereu adevărul și evită orice minciună; nu fură, ci împarte cu ceilalți ceea ce are, în special cu nevoiașii; nu se mânie, nu are resentimente și nu se răzbună, ci este amabil, mărinimos și gata să ierte; nu cade în vorbirea de rău care ruinează bunul renume al omului, ci privește mai degrabă la partea pozitivă a acestuia.
Al doilea factor: rămâneți în iubire. Iubirea lui Isus Cristos este veșnică, nu se termină niciodată, deoarece este însăși viața lui Dumnezeu. Această iubire învinge păcatul și dă forța pentru a ne ridica și a o lua de la capăt, deoarece cu iertarea inima se înnoiește și întinerește. Tatăl nostru nu obosește să iubească, iar privirea Sa privește fără încetare spre calea de întoarcere acasă, să vadă dacă fiul care l-a părăsit și s-a pierdut se întoarce cumva. Și acest Tată nu obosește să își iubească și celălalt fiu, care, deși a rămas mereu în casă cu El, nu ia parte la milostivirea Sa, la compasiunea Sa. Dumnezeu nu este doar izvorul iubirii, ci în Isus Cristos ne cheamă să imităm propriul Său mod de a iubi: „Așa cum Eu v-am iubit, așa să vă iubiți unul pe altul” (Ioan 13,34). În măsura în care creștinii trăiesc această iubire, ei devin discipoli credibili ai lui Cristos în lume. Iubirea nu poate să rămână blocată în ea însăși. Prin însăși natura ei, iubirea este deschisă, se răspândește și este rodnică, generează mereu o nouă iubire.
Dragi frați și surori, după această celebrare mulți dintre voi vă veți face misionari ai experienței reconcilierii cu Dumnezeu. „24 de ore pentru Domnul” este o inițiativă la care iau parte numeroase Dieceze din lumea întreagă. Fiecăruia dintre cei pe care îi veți întâlni îi veți comunica bucuria primirii iertării Tatălui și a redobândirii prieteniei depline cu El. Cel care experimentează milostivirea lui Dumnezeu este condus să fie creator de milostivire între cei săraci și cei de pe urmă. În acești „mici frați și surori”, Isus ne așteaptă (cf. Matei 25,40). Să mergem să îi întâlnim! Și vom celebra atunci Paștele în bucuria lui Dumnezeu!
Documente pe teme asemănătoare: