Pastorala de Paşti a PS Ioan Şişeştean

IOAN,

Din mila lui Dumnezeu și grație Sfântului Scaun Apostolic al Romei,
Episcop al Maramureșului

Iubitului nostru cler și popor: bucurie, pace și ajutor de la Dumnezeu, iar de la Noi arhierești binecuvântări și creștineasca salutare „Cristos a înviat”!

„Îngerul a strigat Celei pline de dar:
Curată Fecioară, bucură-Te! Și iarăși zic: bucură-Te!
Că Fiul Tău a înviat a treia zi din mormânt”!
(stih la Cântarea IX din Canonul Învierii)

Iubiți frați în Cristos,

Această aleasă și sfântă Zi, împărăteasă și doamnă, praznic al praznicelor (cum o numește catavasia), este sărbătoare a sărbătorilor, bucuria Bisericii de pe pământ și a celei din ceruri. Este sărbătoarea Fiului lui Dumnezeu glorificat și al Preacuratei Sale Mame, bucuria îngerilor și a sfinților, sărbătoarea preoților și a tuturor creștinilor. „Veniți toți credincioșii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Cristos. Că iată a venit, prin Cruce, bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat”.

Iubiți frați în Cristos,

Cel între sfinți Părintele nostru arhiepiscopul Ioan, supranumit Gură de Aur, predica în sfânta și luminata Zi a Învierii: „De este cineva binecredincios și iubitor de Dumnezeu, să se bucure de acest Praznic frumos și luminat. De este cineva slujitor înțelept, să intre, bucurându-se, în bucuria Domnului său.

… Intrați toți în bucuria Domnului nostru… Bogații și săracii, împreună bucurați-vă. Cei ce v-ați înfrânat, și cei leneși, cinstiți Ziua. Cei ce ați postit, și cei ce n-ați postit, veseliți-vă astăzi. Masa este plină, ospătați-vă toți… Gustați toți din ospățul credinței; împărtășiți-vă toți din bogăția bunătății… Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului… Sculatu-s-a Cristos și au căzut diavolii. Înviat-a Cristos și se bucură îngerii. Înviat-a Cristos și viața stăpânește. Înviat-a Cristos și nici un mort nu v-a rămâne în groapă; căci Cristos, sculându-se din morți, începătură celor adormiți S-a făcut. Lui se cuvine mărirea și stăpânirea în vecii vecilor. Amin”.

Iubiți frați în Cristos,

Întreaga credință a apostolilor, a tuturor sfinților și martirilor, precum și mărturia de douăzeci de secole a Bisericii, este zidită pe temelia de nezdruncinat a Învierii, pe mormântul gol din care a țâșnit viața lumii. Iar adevărurile ce decurg din această realitate sunt mărețe și transfigurante: Cristos a înviat – înseamnă că Dumnezeu există. Cristos a înviat – înseamnă că există viața veșnică și că Cristos este pârga, începutul învierii noastre la acea viață. Cristos a înviat – înseamnă că toate profețiile și minunile biblice sunt adevărate. Cristos a înviat – înseamnă că toate speranțele omenirii sunt îndreptățite, toate problemele vieții au o rezolvare. Cristos a înviat – înseamnă că toate Sfintele Sacramente, încredințate Bisericii Sale, sunt mântuitoare; înseamnă că ea, Biserica, este vestitoarea infailibilă a Evangheliei printre oameni și continuatoarea lucrării divine a lui Isus, de sfințire și de mântuire a omenirii până la sfârșitul veacului: „… mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Spirit; învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit Eu vouă. Și, iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Matei 28, 19).

Iată de ce, Învierea Mântuitorului este pentru toți creștinii un prilej de bucurie, de mângâiere și de speranță. Ea ne susține voința de a trăi, deoarece Învierea dă sens și valoare autentică, supranaturală, tuturor amănuntelor, în aparență banale, ale vieții noastre de fiecare zi. Trăite în lumina Învierii, faptele noastre cotidiene se transfigurează în tot atâtea nestemate, care ne vor încununa fruntea în eternitate. Fără Înviere, zadarnică este toată filosofia, toată știința și arta, toată osteneala și toate năzuințele spre un ideal; zadarnic spiritul de sacrificiu, zadarnică orice renunțare, pentru că fără înviere totul sfârșește odată cu moartea!

Numai în lumina Învierii, toate acestea își primesc sens și împlinire.

De asemenea, pentru înviere jertfim instinctele și patimile dezordonate, pentru înviere ne ducem greul vieții noastre de fiecare zi, pe urmele Crucificatului Înviat. Pentru înviere trăim și pentru ea murim, convinși că, dacă trăim și murim cu Cristos, adică dacă viețuim după învățătura și pilda Sa, omorând în mădularele noastre omul cel vechi al păcatului, atunci, împreună cu Isus vom și învia, întru mărire.

Iubiți fii și fiice ale Învierii,

Trecând prin Cruce la Înviere, Cristos Domnul nostru ne asigură de prezența Sa în călătoria noastră spre Ierusalimul cel Nou. Să ne bucurăm împreună de această divină companie! Să știți că eu, Episcopul vostru, mă rog necontenit pentru voi toți, cu intenția ca, în aceste zile nedrepte pentru Biserica noastră, să nu scadă credința voastră, ci să pătrundă în adâncul tuturor inimilor noastre cântarea cea de biruință a Bisericii: „Luminează-Te, luminează-Te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste Tine a răsărit. Saltă acum și te bucură, Sioane! Iar Tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-Te întru Învierea Celui născut la Tău!”

Sărbători sfinte și luminate Vă dorește tuturor

+ IOAN
Episcopul Maramureșului

Dată în reședința Noastră
din Baia Mare, la Sărbătoarea Învierii,
11 aprilie 2004