Pastorala de Paşti a IPS György Jakubinyi

Circulară de Paști 2005
a IPS Jakubinyi György
Arhiepiscop de Alba-Iulia

Lăudat să fie Isus Cristos!

Iubiți frați și credincioși în Cristos!

În fiecare an sărbătorim fericiți învierea Domnului nostru. Aceasta este temelia credinței și speranței noastre creștine. Sfântul apostol Pavel a spus: „Dacă morții nu învie, atunci nici Cristos nu a înviat. Dacă nu a înviat Cristos, credința voastră nu înseamnă nimic pentru că rămâneți în păcatele voastre.” (Corinteni 15,16-17)

Ne întristează momentul diferit al sărbătoririi Învierii. În acest an, noi catolicii de rit latin sărbătorim Învierea Domnului nostru în 27 Martie, în timp ce frații noștrii orientali – greco-catolici și ortodocși – sărbătoresc abia la 1 Mai. S-a pus deseori problema fixării datei de sărbătorire concomitentă, dar fiecare Biserică are tradiții specifice de la care nu ne putem abate. Noi, romano-catolicii, urmăm decizia Sfântului Părinte Papa. Cel de-al II-lea Conciliu de la Vatican și-a prezentat punctul de vedere în această problemă dacă toți creștinii ar accepta soluția comună și noi ne-am alătura lor.

Însemnătatea sărbătorii Învierii nu ține însă de datare. Dacă conform Sfântului apostol Pavel, a fi sau a nu fi creștin sau păgân sau altceva este decisă de aceasta, atunci noi putem sărbători fericiți Învierea Domnului Isus Cristos.

Cristos a apărut de multe ori și în multe feluri după Învierea Sa. Stă mărturie acestui fapt însuși Sfântul Apostol Pavel, care s-a convertit după 6 ani de la Înviere, pentru că L-a întâlnit pe Mântuitorul Înviat. (1 Corinteni 15,8)

Întrebarea fierbinte a vremurilor noastre rămâne aceeași ca și în vremea Sfântului Pavel. Te-ai întâlnit deja cu Mântuitorul Înviat? Aceasta nu se referă la un eveniment extraordinar, ca în viața Sfântului Pavel. Conform învățăturii celui de-al II-lea Conciliu de la Vatican, Mântuitorul Înviat este prezent în Biserica Sa în mai multe feluri: „Este prezent în sacrificiul Sfintei liturghii, în persoana slujitorului preotesc, pentru că Jertfa este orferită prin serviciul preoților de Cel care s-a jertfit pe cruce, cel mai pregnant fiind prezent sub forma Euharistiei! Este prezent cu puterea Sa în sfintele Sacramente, din acest motiv, atunci când cineva botează însuși Cristos botează. Este prezent în Cuvântul Său, pentru că El vorbește atunci când în Biserică se citește Sfânta Scriptură. În fine, când Biserica se roagă și citește Psalmii, El este prezent, Cel care a promis: „Unde doi sau trei se adună în numele meu, eu sunt acolo, printre ei.” (Matei 18,20) Acestea sunt posibilitățile de a ne întâlni cu Mântuitorul Înviat.

Dat fiind faptul că Sfântul Părinte Papa a declarat anul 2005 Anul Euharistiei, acum mă voi referi doar la acest aspect!

Conform Catehismului Bisericii Catolice „Eucharistia este izvorul și apogeul întregii vieți creștine. Toate Sacramentele, asemenea tuturor activităților bisericești și apostolice aparțin și se îndreaptă spre Euharistie. Euharistia conține toată bogăția spirituală a Bisericii, Cristos însuși este Paștele nostru.” (Catehismul Bisericii Catolice 1324) Întotdeauna ne putem întâlnii cu Mântuitorul înviat în taina Euharistiei – sfânta împărtășanie, adorație, vizitare. Să luăm la rând aceste posibilități.

Cererea minimă a Catehismului Bisericii Catolice este „să respectăm cea de-a treia poruncă a Bisericii noastre: Sacramentul Euharistiei să îl primești cel puțin de paște”. Odată pe an! Dacă rugăciunea, „Tatăl nostru” spune „pâinea noastră cea de toate zilele” referindu-se și la Euharistie, atunci împărtășirea zilnică ar fi cea ideală. Sfântul Papa Pius al X-lea a încurajat aceasta în mod deosebit. Condiția este: intenția corectă și conștiința curată (în cazul păcatelor capitale, spovedania este obligatorie). Porunca Bisericii este deci minimală: ne salvează de la „înfometare”. În Anul Euharistiei trebuie să-mi analizez practicarea vieții creștine de până acum, și să mă împărtășesc mai des. De exemplu este lăudabilă împărtășirea din prima duminică și prima vineri a fiecărei luni.

Sper că în parohiile voastre sărbătoriți anual ziua de adorație. Părintele vostru paroh îmi trimite despre aceasta o notă. Cât de înălțător este a ști că în Dieceza noastră, în fiecare zi, într-o parohie sau filială se ține adorație. Deci în fiecare zi a anului, undeva în Dieceza noastră Îl adorăm pe Isus Cristos în Sfânta Euharistie. Respectați această tradiție seculară, sfântă. Fiți părtași la adorația din Dieceza noastră!

În multe locuri se practică adorația din prima duminică sau adorația Euharistiei expuse cu alte ocazii. Sărbătoriți-le și pe acestea evlavioși, fideli înaintașilor noștri, cu conștiința faptului că Sfântul Părinte Papa a prevăzut practicile euharistice cu indulgență. Despre aceasta vă voi informa printr-o altă circulară.

În fine nu uitați, ca trecând zilnic prin fața bisericii voastre, ridicând pălăria, sau făcându-vă semnul crucii, să Îl salutați pe Domnul Isus Cristos prezent printre noi în Sfânta Euharistie. Dacă aveți timp, intrați la El, sau salutați-L de afară, pentru că El veghează în dulăpiorul de altar, pentru a-i binecuvânta pe toți cei care se gândesc la El cu dragoste, își consumă timp pentru a-L vizita sau, eventual, Îl salută doar în gând.

Doresc fiecărui drag frate în Cristos Sărbători Pascale pline de har!

Alba Iulia, la 27 martie 2005.
Sărbătoarea Învierii Domnului nostru.

+ György
arhiepiscop