Pastorala de Paşti a IPS György Jakubinyi

Circulară de Paști 2004
a IPS Jakubinyi György
Arhiepiscop de Alba-Iulia

Lăudat să fie Isus Christos!

Iubiți frați și credincioși în Christos!

După mulți ani, anul acesta Estul și Vestul sărbătoresc din nou împreună Paștele. Creștinii de pretutindeni se salută din nou fericiți – Christos a înviat! Adevărat a înviat!

Dacă le privim fețele radiind de bucurie ne întrebăm: care este adevăratul motiv al acestei bucurii? Ne bucură învierea lui Christos? Simțim oare, că suntem mântuiți, că suntem oameni a căror perspectivă este tot învierea și fericirea veșnică? Sau poate, pur și simplu ne bucură înnoirea anuală a naturii asociată cu sărbătoarea Paștelui, când natura înverzește, se înnoiește speranța și perspectiva unei veri roditoare. Paștele există pentru că există suflet, există viață veșnică, iar învierea lui Christos ne-a dat și nouă fericirea veșnică.

1. Cu numai o sută de ani în urmă, mulți credeau că trebuie să aleagă între științele naturii și credință. Azi este limpede că între cele două nu există contradicție. Credința răspunde întrebărilor primare: de unde venim – încotro ne îndreptăm – care este sensul și scopul vieții noastre pe pământ? Știința, pe de-altă parte dezbate modul în care Dumnezeu acționează în lume. Teoria evoluționistă nu este viabilă fără Dumnezeu. Însăși evoluția este direcționată și susținută de Dumnezeu. Asemănarea între animal și om este atât de mare încât a produs confuzie în rândul multor oameni. Capacitatea psihică umană: înțelegerea și voința ne ridică deasupra lumii animale. În ființa umană tocmai sufletul este cel care depășește condiția umană – tânjind după spiritul infinit, după spiritul Dumnezeului Creator care l-a creat pe om după „chipul și asemănare sa.” (Geneza 1,27)

2. Dacă există Dumnezeu, dacă există suflet nemuritor , atunci există și Împărăția Cerurilor unde Christos cel Înviat ne așteaptă. Păsările călătoare pleacă toamna spre țările calde necunoscute unora, pentru că ele știu că trebuie să existe și meleaguri ce se scaldă în razele și căldura soarelui, nu ca acelea în care au văzut lumina zilei. Și oamenii se nasc plângând și se îndepărtează de viața pământească tot cu lacrimi în ochi. Parcă ar jeli paradisul pierdut. În om există din primul moment dorința de o lume mai fericită, mai frumoasă, mai justă.

Natura nu dezminte dorințele nici în acest caz. Trebuie să existe acea lume în care se realizează dorințele noastre infinite. Pe pământ nu există această lume, lumea de dincolo este cea în care cele mai sfinte vise ni se îndeplinesc. Este opera Mântuirii: moartea pe Cruce și învierea lui Christos a făcut posibilă fericirea noastră veșnică. Aceasta este bucuria noastră pascală, credința noastră pascală! „Christos a înviat! Urmați-l. Să înceteze tristețea. Așteptați învierea – Christos a înviat!

3. Să ne trăim propria triplă înviere deja aici pe pământ prin prisma vieții creștine plină de har.

Să ne ridicăm din viața aplatizată la pământ, săcătoasă și să fim martori ai învierii prin practicarea dragostei lui Christos față de semenii noștri.

„Să fiți recunoscuți ca discipoli ai mei prin dragostea pe care o aveți unul pentru celălalt!” (Ioan 13,35)

Să se ridice familia din pruncuciderea autodestructivă, din emigrația pricinuită de necaz.

Să prindem cu două mâini crucea lui Christos, suferind aici, pe pământul pe care ne-am născut pentru că orice vinere mare este urmată de zorii fericiți ai Învierii!

Să ne ridicăm din discordia ce ne macină comunitățile naționale. Creștinii să depună mărturie despre credința lor în Christos, acolo unde se află: la locul de muncă, în autoguvernările locale, în procesul legislativ, pentru că doar atunci vom avea o societate creștină, dacă responsabilii conducători sunt creștini.

Doresc fiecărui frate în Christos, fiecărui om binevoitor – Paște fericit și bogat în harul lui Dumnezeu!

Alba Iulia, la 11 aprilie 2004, de sărbătoarea Învierii Domnului.

Dr. Jakubinyi György
arhiepiscop

Krisztusban Kedves Testvéreim!

Hosszú évek után ismét együtt ünnepel Kelet és Nyugat, az idén ismét egybeesik a keleti és nyugati húsvétdátum. A világ minden kereszténye boldogan köszönti egymást: Krisztus feltámadt! Valóban feltámadt! Ha végignézünk örömöt sugárzó arcunkon, megkérdezzük, hogy mi az igazi oka ennek az örömnek? Krisztus feltámadásának örvendünk? Átérezzük, hogy megváltottak vagyunk, akikre szintén a feltámadás és az örök boldogság vár? Vagy egyszerűen a természet évenkénti megújulásával egybekötött Húsvétnak örvendünk, amikor a vetés újra kizöldül, a remény feléled és a termő nyár kilátása vonz minket? Azért van Húsvét, mert van lélek, van örök élet, és Krisztus feltámadása megnyitotta számunkra is az örök boldogságot.

1. Száz évvel ezelőtt még sokan azt hitték, hogy választaniuk kell a természettudomány és a hit között. Ma már világos, hogy a kettő között ellentét nem lehet. Hitem a végső kérdésekre ad feleletet: Honnan vagyunk, hová megyünk, mi a földi életünk értelme, végcélja? A tudomány pedig azt fejti ki, hogy a teremtő Isten hogyan működik a világban. A fejlődéselmélet sem lehet meg Isten nélkül. A fejlődést magát is Isten irányítja, tartja életben. Az állat és az ember között olyan nagy a hasonlóság, hogy sok embert megtévesztett. De a különbség is áthidalhatatlan. Az embert szellemi képességei: értelme és szabad akarata az állatvilág fölé emeli. Az emberben éppen a lélek mutat túl önmagán és követeli a végtelen Szellem, a teremtő Isten létét, aki „képére és hasonlatosságára” (Ter 1,27) alkotta az embert.

2. Ha van Isten, ha van halhatatlan lélek, akkor van mennyország is, ahova a Feltámadt Krisztus hazavár minket. A vándormadarak elindulnak ősszel az ismeretlen melegebb hazába, mert tudják, hogy lennie kell napsütötte világnak is, amely nem olyan, mint amelyikbe beleszülettek. Az ember is sírva jön a világra, és könnyes szemmel távozik a földi életből. Mintha az elveszett paradicsomot siratná. Az emberben kezdettől fogva benne van a vágy a boldogabb, a szebb, az igazságosabb világ után. A természet nem hazudtolja meg a vágyakat ebben az esetben sem. Kell lennie annak a világnak, ahol végtelen vágyaink megvalósulnak. Mivel itt a földön ilyen világ nincs, csakis a túlvilág az, ahol legszentebb álmaink teljesülhetnek. A Megváltás műve, Jézus Krisztus kereszthalála és föltámadása nyitotta meg számunkra az örök boldogságot. Ez a mi húsvéti örömünk, ez a mi húsvéti hitünk! „Krisztus feltámadott! – Szűnjetek már. Bánatok! – Ti is nyomán járjatok, -feltámadást várjatok! – Feltámadt Krisztus!”(DU 107,3)

3. Éljük meg hármas feltámadásunk már itt a földön elővételezve a keresztény kegyelmi életben. Támadjunk fel a földhözragadt, bűnös életből és legyünk a Feltámadás tanúi embertársaink előtt a krisztusi szeretet gyakorlásával. „Arról tudják majd meg rólatok, hogy a tanítványaim vagytok, hogy szeretettel vagytok egymás iránt.” (Jn 13,35) Támadjanak fel családjaink a nemzetpusztító gyermekgyilkosságból, a nyomor űzte kivándorlásból. Ragadjuk meg két kézzel! Krisztus keresztjét itt a szülőföldön szenvedve, mert minden nagypéntekre boldog húsvéthajnal következik! Támadjunk fel a hívő és nemzeti közösségünket marcangoló széthúzásból. Híveink tegyenek tanúságot keresztény hitünkről mindenütt- a munkahelyen, az önkormányzatokban, a törvényhozásban-, mert csak akkor lesz társadalmunk keresztény, ha a felelős vezetők állásukban is keresztények.

Kegyelemteljes húsvéti ünnepeket kívánok minden kedves Testvéremnek, minden jóakaratú embernek!

Gyulafehérvár, 2004. április 11-én, Urunk Feltámadásának főünnepén.

Dr. Jakubinyi György s.k.
érsek