Mesajul Urbi et Orbi – Crăciun

Mesajul Urbi et Orbi
al Sanctității Sale Papa Benedict al XVI-lea
25 decembrie 2011

Iubiți frați și surori din Roma și din lumea întreagă!

Cristos s-a născut pentru noi! Mărire în cer lui Dumnezeu și pace pe pământ oamenilor pe care El îi iubește. Să ajungă la toți ecoul veștii de la Betleem, pe care Biserica Catolică îl face să răsune în toate continentele, dincolo de orice deosebire de naționalitate, de limbă și de cultură. Fiul Fecioarei Maria s-a născut pentru toți; El este Mântuitorul tuturor. Astfel îl invocă pe Cristos un străvechi antifon liturgic: „O, Emanuel, regele și legiuitorul nostru, speranța și mântuirea neamurilor: vino și ne mântuiește, Doamne, Dumnezeul nostru”. Veni ad salvandum nos! Vino și ne mântuiește! Acesta este strigătul oamenilor din orice timp, care simt că nu reușesc singuri să depășească dificultățile și pericolele. Au nevoie să își pună mâinile într-o mână mai mare și mai puternică, o mână care se întinde spre ei de sus.

Iubiți frați și surori, această mână este Isus, născut la Betleem din Fecioara Maria. El este mâna pe care Dumnezeu a întins-o omenirii, pentru a o face să iasă din nisipurile mișcătoare ale păcatului și să o pună în picioare pe stâncă, stânca tare a Adevărului Său și a Iubirii Sale (cf. Psalm 40,3). Aceasta este semnificația numelui Pruncului, nume pe care, din voința lui Dumnezeu, i l-au dat Maria și Iosif: se numește Isus, care înseamnă „Mântuitor” (cf. Matei 1,21; Luca 1,31). El a fost trimis de Dumnezeu Tatăl pentru a ne salva mai presus de toate de răul profund înrădăcinat în om și în istorie: acel rău care este separarea de Dumnezeu, prezumția orgolioasă de a ne fi auto-suficienți, de a ne lua la întrecere cu Dumnezeu și a-i lua locul, de a decide ce este bine și ce este rău, de a fi stăpânii vieții și ai morții (cf. Geneza 3,1-7). Acesta este marele rău, marele păcat, de care noi oamenii nu ne putem salva decât încredințându-ne ajutorului lui Dumnezeu, decât strigându-i: „Veni ad salvandum nos! – Vino și ne mântuiește!”

Faptul însuși de a înălța spre Cer această invocație ne pune deja în condiția justă, ne așează în adevărul despre noi înșine: în fapt, noi suntem cei care strigăm către Dumnezeu și suntem mântuiți (cf. Estera [LXX] 10,3). Dumnezeu este Mântuitorul, noi suntem cei aflați în pericol. El este medicul, noi bolnavii. A recunoaște aceasta este primul pas spre mântuire, spre ieșirea din labirintul în care noi înșine ne închidem prin orgoliul nostru. A ridica ochii spre Cer, a ne întinde mâinile și a invoca ajutorul este calea noastră de ieșire, cu condiția să fie Cineva care ascultă și care ne poate veni în ajutor. Isus Cristos este dovada că Dumnezeu ne-a ascultat strigătul. Și nu numai atât! Dumnezeu nutrește pentru noi o iubire atât de puternică încât nu poate rămâne departe; iese din El însuși și vine în mijlocul nostru, împărtășind pe deplin condiția noastră (cf Exod 3,7-12). Răspunsul pe care Dumnezeu l-a dat în Isus la strigătul nostru depășește infinit așteptările noastre, ajungând la o solidaritate care nu poate fi doar omenească, ci divină. Numai Dumnezeu care este iubire și iubirea care este Dumnezeu putea alege să ne mântuiască pe această cale, care este în mod cert cea mai lungă, dar este aceea care respectă adevărul său și al nostru: calea reconcilierii, a dialogului, a colaborării.

Iubiți frați și surori din Roma și din lumea întreagă, în acest Crăciun 2011, să ne adresăm Pruncului din Betleem, Fiului Fecioarei Maria, și să îi spunem: „Vino și ne mântuiește!” Să repetăm aceste cuvinte uniți spiritual cu numeroasele persoane care trăiesc în situații deosebit de dificile, și vorbind în numele acelora care nu pot vorbi. Să invocăm împreună ajutorul lui Dumnezeu pentru populațiile din Cornul Africii, care suferă din cauza foametei și a lipsurilor, uneori agravate de o persistentă stare de nesiguranță. Comunitatea internațională să nu lipsească de ajutorul său numeroșii evacuați proveniți din această regiune, greu încercați în demnitatea lor.

Domnul să dea mângâiere populațiilor din sud-estul Asiei, în special din Thailanda și Filipine, care se mai află încă în grave situații de disconfort din cauza recentelor inundații. Domnul să ajute umanitatea rănită de atâtea conflicte, care însângerează și astăzi planeta. El, care este Principele Păcii, să dăruiască pace și stabilitate acelei țări pe care a ales-o pentru a veni în lume, încurajând reluarea dialogului între israelieni și palestinieni. Fie ca El să pună capăt violențelor din Siria, unde atât de mult sânge a fost deja vărsat. Să favorizeze deplina reconciliere și stabilitate în Irak și în Afghanistan. Să dăruiască o reînnoită vigoare în edificarea binelui comun tuturor componentelor societății în țările nord-africane și medio-orientale.

Nașterea Mântuitorului să susțină perspectivele de dialog și colaborare în Myanmar, în căutarea de soluții comun acceptate. Sărbătoarea Nașterii Răscumpărătorului să asigure stabilitate politică țărilor din regiunea africană a Marilor Lacuri și să susțină efortul locuitorilor din Sudanul de Sud pentru a garanta drepturile tuturor cetățenilor. Iubiți frați și surori, să ne îndreptăm privirea din nou spre Peștera din Betleem: Pruncul pe care îl contemplăm este mântuirea noastră! El a adus lumii un mesaj universal de reconciliere și de pace. Să ne deschidem inimile față de El și să îl primim în viețile noastre. Să îi repetăm cu încredere și speranță: „Veni ad salvandum nos!”