Mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaţiilor Sociale

CONSILIUL PONTIFICAL PENTRU COMUNICAȚIILE SOCIALE
MESAJUL SFÂNTULUI PĂRINTE
PENTRU A XXXVII-A ZI MONDIALĂ
A COMUNICAȚIILOR SOCIALE
„Mijloacele de comunicare socială în slujba autenticei păci în lumina enciclicei ‘Pacem in terris'”

1 iunie 2003

Iubiți frați și surori,

1. În zilele întunecate ale Războiului Rece, Enciclica Fericitului Papă Ioan al XXIII-lea Pacem in terris a fost ca un far de speranță pentru oamenii de bunăvoință. Declarând că adevărata pace cere „deplin respect față de ordinea stabilită de Dumnezeu” (Pacem in terris, 1), Sfântul Părinte a indicat adevărul, dreptatea, iubirea și libertatea drept stâlpii de susținere ai unei societăți pașnice (ibid., 37).

Puterea crescândă a mijloacelor de comunicare socială a constituit o parte importantă în cadrul Enciclicei. Papa Ioan al XXIII-lea se gândea la mass-media mai ales atunci când chema la „corectitudine și imparțialitate” în folosirea „instrumentelor de promovare și răspândire a înțelegerii reciproce dintre națiuni” oferite de știință și tehnică; el condamna „modalitățile de răspândire a informației care violează principiile adevărului și dreptății, și ofensează reputația altei națiuni” (ibid., 90).

2. Astăzi, când sărbătorim a patruzecea aniversare a Pacem in terris, diviziunea popoarelor în tabere opuse este în mare parte o amintire dureroasă din trecut, dar pacea, dreptatea și stabilitatea socială lipsesc încă în multe părți ale lumii. Terorismul, conflictul din Orientul Mijlociu și din alte regiuni, amenințările și contra-amenințările, nedreptatea, exploatarea, și atacurile la adresa demnității și sfințeniei vieții umane, atât înainte cât și după naștere, sunt realități descurajante ale vremurilor noastre.

Între timp, puterea mijloacelor de comunicare în masă de a modela relațiile umane și de a influența viața politică și socială, atât în bine cât și în rău, a sporit extraordinar de mult. De aici și oportunitatea temei alese pentru cea de-a 37-a Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale: „Mijloacele de comunicare socială în slujba autenticei păci în lumina Enciclicei Pacem in terris„. Lumea și mass-media au încă multe de învățat din mesajul Fericitului Papă Ioan al XXIII-lea.

3. Mass-media și adevărul. Exigența morală fundamentală a oricărei comunicări este respectarea și slujirea adevărului. Libertatea de a căuta și a relata ceea ce este adevărat este esențială pentru comunicarea umană, nu numai în raport cu faptele și informația, ci și, mai presus de toate, în raport cu natura și destinul persoanei umane, în raport cu societatea și cu binele comun, în raport cu relația noastră cu Dumnezeu. Mass-media au o responsabilitate inevitabilă în acest sens, întrucât constituie forul modern în care ideile sunt împărtășite iar oamenii pot să crească în înțelegere reciprocă și în solidaritate. De aceea, Papa Ioan al XXIII-lea a apărat dreptul „la libertatea de investigare a adevărului și – în limitele ordinii morale și ale binelui comun – la libertatea de cuvânt și de presă”, ca și condiții indispensabile pentru pacea socială (Pacem in terris, 12).

De fapt, mass-media aduc adesea un serviciu plin de curaj adevărului; dar uneori funcționează ca factori de propagandă și dezinformare, în slujba unor interese restrânse, de prejudecăți naționale, e tnice, rasiale și religioase, de lăcomie materială și de ideologii false de diferite feluri. Este imperativ ca presiunile care conduc mass-media să greșească în acest sens să fie contracarate înainte de toate tocmai de oamenii din mass-media, dar și de către Biserică și alte grupuri responsabile.

4. Mass-media și dreptatea. Fericitul Papă Ioan al XXIII-lea a vorbit clar în Pacem in terris despre binele uman universal -„adică binele întregii familii umane” (nr. 132) – la care are dreptul fiecare individ în parte și toți oamenii.

Extinderea globală a mass-media aduce cu sine responsabilități deosebite în acest sens. În timp ce este adevărat că mass-media aparțin adesea unor grupuri cu interese proprii, private și publice, natura însăși a impactului lor asupra vieții cere ca ele să nu slujească pentru a pune un grup împotriva altuia – de exemplu, în numele conflictului de clasă, al naționalismului exagerat, al supremației rasiale, al purificării etnice, și altele de acest fel. A pune pe cineva împotriva altcuiva în numele religiei este o greșeală deosebit de gravă împotriva adevărului și a dreptății, așa cum este și tratarea discriminatorie a convingerilor religioase, având în vedere faptul că acestea țin de sfera cea mai profundă a demnității și libertăți persoanei umane.

Relatând cu fidelitate evenimentele, explicând în mod corect problemele și prezentând în mod imparțial diferitele puncte de vedere, mass-media au obligația strictă de a promova dreptatea și solidaritatea în relațiile umane la toate nivelurile societății. Aceasta nu înseamnă să a atenua importanța necazurilor și a diviziunilor, ci a merge la rădăcinile lor pentru ca să poată fi înțelese și vindecate.

5. Mass-media și libertatea. Libertatea este o condiție prealabilă pentru adevărata pace, precum și unul dintre cele mai prețioase roade ale sale. Mass-media slujesc libertatea slujind adevărul: ele împiedică libertatea în măsura în care se îndepărtează de ceea ce este adevărat, prin răspândirea de minciuni sau prin crearea unui climat de reacții emoționale nesănătoase la evenimente. Numai atunci când au acces liber la informați adevărată și suficientă oamenii pot să urmărească binele comun și să considere autoritatea publică responsabilă.

Dacă mass-media sunt chemate să slujească libertatea, ele însele trebuie să fie libere și să utilizeze în mod corect această libertate. Statutul lor privilegiat obligă mass-media să se ridice deasupra intereselor pur comerciale și să slujească adevăratele nevoi și adevărata bunăstare a societății. Deși o anumită reglementare publică a mass-media, în interesul binelui comun, este potrivită, nu este potrivit controlul guvernamental. Reporterii și în particular comentatorii au o mare obligație de a urma îndrumările conștiinței lor morale și de a se opune presiunilor de a „adapta” adevărul pentru a satisface cerințele celor bogați sau ale puterii politice.

În mod concret, trebuie găsite căi nu numai pentru a oferi sectoarelor mai slabe ale societății acces la informațiile de care au nevoie pentru dezvoltarea lor individuală și socială, ci și pentru a asigura ca acestea să nu fie excluse de la a avea un rol efectiv și responsabil în deciderea conținutul mass-media și determinarea structurilor și politicilor comunicațiilor sociale.

6. Mass-media și iubirea. „Mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu” (Iacob 1,20). În momentul de vârf al Războiului Rece, Fericitul Papă Ioan al XXIII-lea a exprimat acest gând simplu dar profund cu privire la ceea ce implică drumul păcii: „Ocrotirea păcii trebuie să depindă de un principiu total diferit de cel care este în vigoare astăzi. Adevărata pace dintre națiuni nu depinde de posedarea unei dotări egale de arme, ci numai de încrederea reciprocă” (Pacem in terris, 113).

Mijloacele de comunicare sunt factori cheie în lumea de astăzi, și au de jucat un rol imens în construirea acestei încrederi. Puterea lor este atât de mare încât în scurt timp ele pot crea o reacție publică pozitivă sau negativă la evenimente, după interesele lor. Oamenii rezonabili își vor da seama că o putere atât de mare cere cele mai înalte standarde de angajare în slujba adevărului și a binelui. În acest sens, persoanele din mass-media trebuie în mod deosebit să contribuie la pace în toate colțurile lumii, dărâmând barierele neîncrederii, căutând să ia în considerare și punctul de vedere al celorlalți, și străduindu-se mereu să încurajeze oamenii și națiunile la înțelegere și respect reciproc – și dincolo de înțelegere și respect -, la reconciliere și milostivire! „Acolo unde domnesc ura și setea de răzbunare, unde războiul produce suferința și moartea celor nevinovați, harul milostivirii este indispensabil pentru a potoli mințile și inimile, și a face să răsară pacea” (Predică la Sanctuarul Milostivirii Divine, Cracovia-Łagiewniki, 17 august 2002, n. 5).

Toate acestea reprezintă o provocare extraordinară, dar nu înseamnă că se cere prea mult de la oamenii care lucrează în mass-media. Atât prin vocație cât și prin profesie, ei sunt chemați să fie agenți ai adevărului, ai dreptății, ai libertății și ai iubirii, contribuind prin munca lor atât de importantă la ordinea socială „întemeiată pe adevăr, clădită pe dreptate, alimentată și însuflețită de iubire, și pusă în practică sub auspiciile libertății” (Pacem in terris, 167). De aceea, rugăciunea mea în această Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale este ca oamenii din mass-media să fie din ce în ce mai mult la înălțimea provocării vocației lor: slujirea binelui comun universal. Împlinirea lor personală și pacea și fericirea lumii depind în mare măsură de aceasta. Dumnezeu să îi binecuvânteze, să îi lumineze și să le dea curaj în misiunea lor.

Vatican, 24 ianuarie 2003, Sfântul Francisc de Sales
Ioan Paul al II-lea