CONSILIUL PONTIFICAL PENTRU COMUNICAȚIILE SOCIALE
MESAJUL SFÂNTULUI PĂRINTE
PENTRU A XXXV-A ZI MONDIALĂ A COMUNICAȚIILOR SOCIALE
„Predicați de pe acoperișuri”: Evanghelia în era comunicării globale
1. Tema pe care am ales-o pentru Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale din anul 2001 se face ecoul cuvintelor lui Isus însuși. Nu se putea să fie altfel, deoarece noi îl predicăm numai pe Isus. Să ne amintim ceea ce el le spunea primilor ucenici: „Ceea ce vă spun la întuneric, spuneți la lumină, iar ceea ce auziți la ureche, predicați de pe acoperișuri” (Mt 10,27). În adâncul inimii noastre am ascultat adevărul lui Isus; acum trebuie să proclamăm acest adevăr de pe acoperișuri. În lumea de astăzi, acoperișurile sunt aproape întotdeauna invadate de o pădure de emițătoare și de antene, care transmit și primesc mesaje de toate felurile și din toate colțurile lumii. Este foarte important de a face să fie auzit printre aceste numeroase mesaje, însuși Cuvântul lui Dumnezeu. A proclama astăzi credința de pe acoperișuri înseamnă a rosti cuvântul lui Isus în și prin lumea dinamică a comunicațiilor sociale.
2. În toate culturile și în toate epocile – și desigur în mijlocul transformărilor sociale de astăzi – oamenii își pun mereu aceleași întrebări fundamentale cu privire la sensul vieții: „Cine sunt- De unde am venit și care este destinul meu- De ce există răul- Ce este după această viață-” (cf. Fides et ratio, 1). În orice timp Biserica oferă unicul răspuns definitiv, care poate să satisfacă întrebările cele mai profunde ale sufletului omenesc: Isus Cristos însuși, „care îl dezvăluie pe deplin omului pe om și îi descoperă măreția chemării proprii” (Gaudium et spes, nr. 22). De aceea, mărturisirea noastră, a creștinilor, nu trebuie să înceteze niciodată, deoarece Dumnezeu ne-a încredințat Cuvântul mântuirii pentru ca fiecare suflet omenesc să-l dorească. Evanghelia oferă mărgăritarul de mare preț pe care toți îl caută (cf. Mt 13,45-46). De aici rezultă că Biserica nu poate să nu se angajeze tot mai profund în lumea în plină dezvoltare a comunicațiilor. Rețeaua mondială a comunicațiilor sociale se extinde și devine tot mai complexă și mijloacele mediatice au o influență din ce în ce mai vizibilă asupra culturii și a transmiterii sale. În timp ce altădată mijloacele de comunicare socială raportau simplu evenimentele, acum ele sunt deseori create pentru a satisface exigențele mass-media. De aceea, raportul dintre realitate și mass-media a devenit tot mai complicat, și aceasta dă naștere unui fenomen ambivalent. Pe de o parte, aceasta poate să estompeze distincția dintre adevăr și iluzie; dar, pe de altă parte, se pot deschide perspective fără precedent pentru a face adevărul să devină cât mai accesibil unui număr mare de persoane. Datoria Bisericii este de a se asigura ca această ultimă eventualitate să se realizeze.
3. Lumea mijloacelor de comunicare socială poate să pară uneori indiferentă și chiar ostilă credinței și moralei creștine. Aceasta s-a datorat în parte faptului că însăși cultura mediatică este profund impregnată de o judecată tipic postmodernistă, al cărei singur adevăr absolut este acela că nu există adevăruri absolute sau că, dacă există, ele sunt inaccesibile rațiunii umane și, în consecință, neînsemnate. Într-o astfel de perspectivă, ceea ce are importanță nu este adevărul, ci „istoria”. Dacă un anumit lucru este demn de a servi informației sau divertismentului, tentația de a pune în paranteze adevărul devine aproape irezistibilă. Prin urmare, lumea mijloacelor de comunicare socială poate să apară uneori ca o împrejurare și mai puțin favorabilă evanghelizării lumii păgâne din vremea apostolilor. Totuși, la fel ca primii mărturisitori ai evangheliei, ei nu dau înapoi din fața adversităților, așa cum nu ar trebui s-o facă nici actualii ucenici ai lui Cristos. Strigătul sfântului Paul răsună încă printre noi: „Vai mie dacă nu predic evanghelia!” (1Cor 9,16).
Pe de altă parte, chiar dacă lumea mass-media poate uneori să pară străină mesajului creștin, el oferă totuși ocazii unice de a proclama adevărul mântuitor al lui Cristos pentru întreaga familie umană. Să analizăm, de exemplu, transmisiunile prin satelit ale ceremoniilor religioase, care deseori ating o audiență mondială sau chiar capacitățile pozitive ale internetului pentru a transmite informațiile și învățăturile religioase mai presus de toate barierele și frontierele. O audiență la fel de largă ar fi depășit imaginația cea mai îndrăzneață a celor care au predicat evanghelia înaintea noastră. În epoca noastră este necesară o folosire activă și creativă a mijloacelor mediatice din partea Bisericii. Catolicii nu trebuie să se teamă să deschidă larg porțile comunicațiilor sociale lui Cristos, pentru ca vestea cea bună să poată fi auzită de pe acoperișurile lumii!
4. Este, de asemenea, de o importanță vitală ca la începutul acestui nou mileniu să ne amintim misiunea ad gentem pe care Cristos a încredințat-o Bisericii. Aproape două treimi din cele șase miliarde estimate ale populației mondiale nu-l cunosc cu adevărat pe Isus Cristos și mulți dintre ei locuiesc în țări cu vechi rădăcini creștine unde grupurile de botezați au pierdut sensul viu al credinței, sau nu se mai consideră membri ai Bisericii, trăind departe de Dumnezeu și de evanghelia sa (cf. Redemptoris missio, nr. 33). Este clar că un răspuns eficient la această situație pretinde ceva mai mult în activitatea mijloacelor de comunicare socială; dar în efortul lor de a răspunde provocării, creștinii nu pot să ignore lumea comunicațiilor sociale. În realitate, mijloacele de comunicare socială de orice tip pot juca un rol esențial în evanghelizarea directă și în transmiterea adevărurilor și a valorilor care favorizează și pun în valoare demnitatea umană. Prezența Bisericii în mass-media este un aspect important de înculturare a evangheliei chemată la o nouă evanghelizare la care Duhul Sfânt cheamă Biserica pretutindeni în lume. În timp ce Biserica întreagă este în ascultarea cuvântului Duhului, comunicatorii creștini au „o datorie profetică, o vocație: să denunțe falșii dumnezei și falșii idoli de astăzi care sunt materialismul, hedonismul, consumismul, naționalismul îngust…” (Etica în comunicații, 31). Mai ales au datoria și privilegiul de a declara adevărul, adevărul glorios asupra vieții și a destinului omului revelate în Cuvântul întrupat. Fie ca toți catolicii angajați în lumea comunicațiilor sociale să predice adevărul lui Isus într-un mod mai plin de bucurie și mai curajos de pe acoperișuri astfel încât toți bărbații și toate femeile să poată cunoaște iubirea care este centrul comunicării pe care Dumnezeu o face despre sine însuși prin Isus Cristos, același ieri, astăzi și întotdeauna (cf. Evr 13,8).
Vatican, 24 ianuarie 2001, sărbătoarea Sfântului Francisc de Sales
Papa Ioan Paul al II-lea
Traducător: Mariana Ghergu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Editura Presa Bună
Publicarea în original: 24.01.2001
Publicarea pe acest sit: 18.03.2001
Etichete: Papa IP2, Mesaje - Comunicații