Mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Bolnavului

Mesajul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
pentru a XIV-a Zi Mondială a Bolnavului
11 februarie 2006

Iubiți frați și surori,

La 11 februarie 2006, comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria de Lourdes, va avea loc Cea de-a XIV-a Zi Mondială a Bolnavului. Anul trecut, ziua s-a desfășurat în sanctuarul marian Mvolyé din Yaoundé, și cu acea ocazie, credincioșii și păstorii lor, în numele întregului continent african, au reafirmat angajarea lor pastorală pentru cei bolnavi. Următoarea zi va avea loc la Adelaide, în Australia, și manifestările vor culmina cu celebrarea euharistică în catedrala dedicată sfântului Francisc Xaveriu, misionar neobosit al populațiilor din Orient. În această circumstanță, Biserica vrea să se aplece cu grijă deosebită asupra celor suferinzi, atrăgând atenția opiniei publice cu privire la problemele legate de tulburarea mintală, care lovește de acum un sfert din omenire și constituie o adevărată urgență socio-sanitară. Amintind de grija pe care veneratul meu predecesor Ioan Paul al II-lea o acorda acestei aniversări anuale, și eu, iubiți frați și surori, aș vrea să fiu în mod spiritual prezent la Ziua Mondială a Bolnavului, pentru a mă opri ca să reflectez în sintonie cu participanții asupra situației bolnavilor mintali din lume și pentru a solicita angajarea comunităților ecleziale de a le mărturisi lor milostivirea iubitoare a Domnului.

În multe țări nu există încă o legislație în această materie și în altele lipsește o politică definită pentru sănătatea mintală. Apoi, trebuie notat că prelungirea conflictelor armate în diferite regiuni ale pământului, nenumăratele catastrofe naturale enorme, răspândirea terorismului, în afară de faptul că au provocat un număr impresionant de morți, au generat în mulți supraviețuitori traume psihice, uneori greu de recuperat. Apoi, în țările foarte dezvoltate economic, la originea noilor forme de tulburare mintală experții recunosc și incidența negativă a crizei valorilor morale. Acest lucru mărește sentimentul de singurătate, amenințând și chiar distrugând formele tradiționale de coeziune socială, începând de la instituția familiei, și marginalizându-i pe bolnavi îndeosebi pe cei bolnavi mintal, considerați adesea ca o povară pentru familie și pentru comunitate. Aș vrea să evidențiez aici pe cei care, în moduri diferite și la niveluri diferite, acționează pentru ca să nu dispară spiritul de solidaritate, ci să se persevereze în îngrijirea acestor frați și surori ai noștri, inspirându-se din idealurile și principiile umane și evanghelice.

Prin urmare, încurajez eforturile tuturor celor care se străduiesc pentru ca toți bolnavii mintali să aibă acces la îngrijirile necesare. Din păcate, în multe părți ale lumii serviciile pentru acești bolnavi lipsesc, sunt insuficiente sau în stare de ruină. Contextul social nu-i acceptă mereu pe cei bolnavi mintal cu limitările lor și din această cauză se înregistrează dificultăți în găsirea resurselor umane și financiare care sunt necesare. Se observă necesitatea de a integra mai bine binomul terapie corespunzătoare și sensibilitate nouă în fața bolii, așa încât să permită lucrătorilor din sector să întâmpine mai eficace pe acei bolnavi și familiile, care singure nu ar fi în stare să-i îngrijească în mod corespunzător pe cei aflați în dificultate. Apropiata Zi Mondială a Bolnavului este o circumstanță oportună pentru a exprima solidaritate față de familiile care se îngrijesc de persoanele bolnave mintal.

Acum doresc să mă adresez vouă, iubiți frați și surori încercați de boală, pentru a vă invita să oferiți împreună cu Cristos starea voastră de suferință Tatălui, fiind siguri că orice încercare primită cu resemnare este meritorie și atrage bunăvoința divină asupra întregii omeniri. Exprim apreciere pentru cei care vă asistă în centrele rezidențiale, în Day Hospitals, în clinicile de diagnoză și de îngrijire, și îi îndemn să se străduiască pentru ca să nu lipsească niciodată celui care este în necesitate o asistență medicală, socială și pastorală care să respecte demnitatea care aparține oricărei ființe umane. Biserica, în special prin activitatea capelanilor, nu va înceta să vă ofere ajutorul său, fiind conștientă că este chemată să manifeste iubirea și grija lui Cristos față de cei care suferă și față de cei care se îngrijesc de aceștia. Lucrătorilor pastorali, asociațiilor și organizațiilor de voluntariat le recomand să susțină, cu forme și inițiative concrete, familiile care au în îngrijire bolnavi mintali, față de care doresc să crească și să se răspândească cultura primirii și a comuniunii, grație și unor legi adecvate și planurilor sanitare care să prevadă resurse suficiente pentru aplicarea lor concretă. Cât de urgentă este formarea și actualizarea personalului care lucrează într-un sector așa de delicat al societății.??? Fiecare creștin, conform propriei misiuni și a propriei responsabilități, este chemat să contribuie pentru ca să fie recunoscută, respectată și promovată demnitatea acestor frați și surori ai noștri.

Duc în altum! Această invitație a lui Cristos adresată lui Petru și apostolilor o adresez comunităților ecleziale răspândite în lume și, în mod special, celor care sunt în slujba bolnavilor, pentru ca, ajutați de Maria, salus infirmorum, să dea mărturie despre bunătatea și grija paternă a lui Dumnezeu. Sfânta Fecioară să-i mângâie pe cei care sunt apăsați de boală și să-i susțină pe cei care, asemenea bunului samaritean, le îngrijesc rănile trupești și spirituale. Asigur pe fiecare de o amintire în rugăciune, în timp ce împart cu bucurie tuturor binecuvântarea mea.

Vatican, 8 decembrie 2005

Benedict al XVI-lea