Audiența generală de miercuri

Audiența generală cu vizita
Sanctității Sale Tawadros
miercuri, 10 mai 2023

Fraților și surorilor!

Cu mare bucurie salut astăzi pe Sanctitatea Sa Tawadros al II-lea, papă de Alexandria și patriarh al Scaunului Sfântului Marcu, și ilustra delegație care îl însoțește.

Sanctitatea Sa Tawadros a acceptat invitația mea de a veni la Roma pentru a celebra cu mine a cincizecea aniversare a întâlnirii istorice a sfântului papă Paul al VI-lea și a papei Shenouda al III-lea, în 1973. Era vorba de prima întâlnire între un episcop de Roma și un patriarh al Bisericii copte ortodoxe, care a culminat cu semnarea unei memorabile declarații cristologice comune, exact la 10 mai. În amintirea acestui eveniment, Sanctitatea Sa Tawadros a venit să mă viziteze pentru prima dată la 10 mai în urmă cu zece ani, la puține luni după alegerea sa și a mea, și a propus să celebrăm la fiecare 10 mai „Ziua prieteniei copte-catolice” pe care din acel timp o celebrăm în fiecare an.

foto: Vatican Media

Ne sunăm la telefon, ne trimitem salutări și rămânem buni frați, nu ne-am certat!

Iubite prieten și frate Tawadros, vă mulțumesc că ați acceptat invitația mea la această dublă aniversare și mă rog ca lumina Duhului Sfânt să ilumineze vizita dumneavoastră la Roma, întâlnirile importante pe care le veți avea aici și îndeosebi conversațiile noastre personale. Vă mulțumesc din inimă pentru angajarea dumneavoastră în prietenia crescândă între Biserica Coptă Ortodoxă și Biserica Catolică.

Sanctitate, dragi episcopi și prieteni toți, împreună cu voi îl implor pe Dumnezeu Atotputernicul, prin mijlocirea sfinților și martirilor din Biserica coptă, pentru ca să ne ajute să creștem în comuniune, într-o unică și sfântă legătură de credință, de speranță și de iubire creștină. Și vorbind despre martirii din Biserica coptă, care sunt și ai noștri, vreau să amintesc martirii de pe plaja libiană, care au fost făcuți martiri cu puțini ani în urmă.

Cer tuturor celor prezenți să-l roage pe Dumnezeu pentru ca să binecuvânteze vizita la Roma a papei Tawadros și să ocrotească întreaga Biserică Ortodoxă Coptă. Fie ca această vizită să ne apropie mai repede de ziua binecuvântată când vom fi una în Cristos! Mulțumesc.

* * *

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Frate iubit, Sanctitatea Voastră Papa Francisc,

Eminențe, preacucernici părinți, doamnelor și domnilor.

Doresc să vă transmit felicitările mele, și în numele membrilor Sfântului Sinod și al tuturor organismelor Bisericii Copte-Ortodoxe din Egipt și din străinătate, și vă felicit pe dumneavoastră în a 10-a aniversare a alegerii divine ca papă și episcop de Roma. Apreciez tot ceea ce dumneavoastră ați făcut în această perioadă de slujire adusă lumii întregi în toate domeniile și mă rog pentru ca să vă păstreze Cristos în sănătate deplină și să vă dea binecuvântarea unei vieți lungi. Cristos a înviat, adevărat a înviat!

Acum privesc acest loc și mă întorc cu amintirea cu zece ani în urmă, tot la această dată, și îmi amintesc afectul dumneavoastră foarte drag în primirea mea împreună cu delegația Bisericii copte în timpul primei mele vizite, și cum am petrecut împreună cu dumneavoastră un timp sfânt și plin de iubire fraternă cu care ne-ați umplut.

Această iubire a devenit un semn și un moto pe care-l celebrăm în fiecare an în „Ziua iubirii fraterne”. Vorbim și ne scriem pentru a o reînnoi în fiecare an și este o zi care întrupează spiritul creștin și iubirea care ne unește în slujirea lui Dumnezeu și în slujirea fraților și surorilor noștri în umanitate, pentru ca să putem realiza în noi ceea ce a spus Ioan cel iubit: „Iubiților, să ne iubim unii pe alții, pentru că iubirea este de la Dumnezeu și oricine iubește este născut din Dumnezeu și îl cunoaște pe Dumnezeu” (1In 4,7).

Am ales iubirea, chiar dacă mergem împotriva curentului față de lumea avidă și egoistă; am acceptat provocarea iubirii pe care Cristos ne-o cere și vom fi adevărați creștini și lumea va deveni mai umană, pentru că toată lumea va ști că Dumnezeu este iubire și că acesta este numele său cel mai înalt.

Sfinte Părinte!

Această dată coincide și cu a 50-a aniversare de la vizita Sanctității Sale Papa Shenouda al III-lea la Sanctitatea Sa Papa Paul al VI-lea, și acest lucru o face și mai importantă și influentă pentru raporturile dintre Bisericile noastre.

Nu uit să vă mulțumesc cu multă bucurie pentru vizita dumneavoastră prețioasă în Egipt în 2017, care a fost o binecuvântare foarte mare pentru tot Egiptul când ați spus: „Nu suntem singuri pe acest drum entuziasmant care, ca în viață, nu este mereu ușor și clar. Prin intermediul lui Dumnezeu ne determină să mergem înainte, ne determină iubirea pentru a fi de acum încolo o imagine vie a Ierusalimului ceresc”.

Să mergem împreună pe calea vieții, ținând cont că „aceasta este promisiunea pe care el însuși ne-a făcut-o: viața cea veșnică” (1In 2,25), însoțindu-ne și susținându-ne cu rugăciunile conform acestei promisiuni. În pofida diferențelor rădăcinilor și apartenențelor noastre, ne unește iubirea lui Cristos care locuiește în noi și ceata părinților noștri apostoli și a sfinților ne înconjoară și ne conduce.

Am ajuns la voi, în această dimineață binecuvântată, din țara în care a predicat apostolul Marcu, și catedra sa a fost stabilită la Alexandria pentru a fi unul din cele mai vechi sedii apostolice din lume, țara Egiptului. Istoria și civilizația spun despre ea că aparține naturii: tatăl său este istoria și mama sa este geografia.

Am venit la voi din Biserica coptă întemeiată în vechime de o profeție din cartea profetului Isaia: „În acea zi va fi un altar în țara Egiptului și un monument la granița sa”. A fost sfințită cu vizita Sfintei Familii, care a binecuvântat țara de la răsărit la apus, de la nord la sud.

Egiptul din care s-a răspândit și s-a afirmat monahismul creștin cu sfinții săi Anton, Macarie și Pahomie, inspirând școala din Alexandria, far al teologiei în istorie, care era și încă este loc sacru pentru rugăciune în fața lui Dumnezeu. Și credem că este păstrată nu numai în mâinile lui Dumnezeu, ci și în inima sa.

Mă aflu aici în picioare în locul unde au predicat apostolii Paul și Petru și mă bucur să mă întâlnesc cu voi în această magnifică piață; contemplu aceste coloane care sprijină acest loc amintind de promisiunea lui Dumnezeu făcută îngerilor din Filadelfia: „Pe cel care învinge îl voi pune drept o coloană în templul Dumnezeului meu și nu va mai ieși din el” (Ap 3,12). Vă cer vouă tuturor să respectăm această promisiune, pentru a învinge răul din lume, cu toate slăbiciunile sale așa cum ne-au învățat părinții noștri, și să fim la înălțimea responsabilității pe care o avem, și să trăim ca parfum dulce al lui Cristos în această lume și a ne reuni prin pacea sa.

În această lume să mergem așa cum a mers el, să cântăm cu David în psalmul său: „Tu îmi păstrezi pașii pe căile tale, ca să nu se clatine picioarele mele” (17,5), și să invocăm pentru toată lumea o pace care să transcende orice minte, rugându-ne pentru ca să ajungă peste tot și pentru ca să fie prioritatea conducătorilor și a popoarelor.

Mă rog cu dumneavoastră astăzi pentru ca Dumnezeu să asculte rugăciunile noastre.

Mulțumesc tuturor!