Mesajul Urbi et Orbi – Crăciun

Mesajul Urbi et Orbi
al Sanctității Sale Papa Benedict al XVI-lea
25 decembrie 2008

„Apparuit gratia Dei Salvatoris nostri omnibus hominibus”
„Harul lui Dumnezeu s-a arătat ca mântuitor pentru toți oamenii” (Tit 2,11).

Iubiți frați și surori, prin cuvintele apostolului Paul reînnoiesc anunțul de bucurie al Nașterii lui Cristos: da, astăzi „s-a arătat tuturor oamenilor harul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru”!

S-a arătat! Aceasta este ceea ce Biserica celebrează astăzi. Harul lui Dumnezeu, bogat în bunătate și duioșie, nu mai este ascuns, ci „s-a arătat”, s-a manifestat în trup, și-a arătat chipul. Unde? La Betleem. Când? Sub împăratul August, în timpul primului recensământ, la care face aluzie și evanghelistul Luca. Și cine este revelatorul? Un nou-născut, Fiul Fecioarei Maria. În El s-a arătat harul lui Dumnezeu Mântuitorul nostru. De aceea acel Copil se numește Jehoshua, Isus, care înseamnă „Dumnezeu mântuiește”.

Harul lui Dumnezeu s-a arătat: iată de ce Crăciunul este sărbătoare de lumină. Nu o lumină totală, ca aceea care învăluie orice lucru în plină zi, ci o licărire ce se aprinde în noapte și se răspândește pornind de la un punct precis al universului: de la peștera din Betleem, unde divinul Prunc a „venit la lumină”. În realitate, El este însăși lumina ce se propagă, după cum înfățișează bine atâtea picturi ale Nașterii. El este lumina, care arătându-se rupe bezna, risipește întunericul și ne permite să înțelegem sensul și valoarea existenței noastre și a istoriei. Fiecare iesle de Crăciun este o invitație simplă și grăitoare la a ne deschide inima și mintea față de misterul vieții. Este o întâlnire cu Viața nemuritoare, care s-a făcut muritoare în mistica scenă a Nașterii; o scenă pe care putem să o admirăm și aici, în această Piață, la fel ca în nenumărate biserici și capele din lumea întreagă, și în fiecare casă unde este adorat numele lui Isus.

Harul lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor. Da, Isus, chipul lui Dumnezeu-care-mântuiește, nu s-a manifestat doar pentru puțini, pentru câțiva, ci pentru toți. Este adevărat, în umila și sărăcăcioasa locuință de la Betleem l-au întâlnit puține persoane, dar El a venit pentru toți: iudei și păgâni, bogați și săraci, de aproape și de departe, credincioși și necredincioși… pentru toți. Harul supranatural, din voința lui Dumnezeu, este destinat fiecărei creaturi. Trebuie însă ca ființa umană să îl primească, să rostească „da-ul” său, asemenea Mariei, pentru ca inima să îi fie luminată de o rază a acelei lumini divine. În acea noapte, au primit Cuvântul întrupat Maria și Iosif, care îl așteptau cu iubire, și păstorii, care vegheau la turmele lor (cf. Luca 2,1-20). O comunitate mică, deci, a alergat să îl adore pe Pruncul Isus; o comunitate mică ce reprezintă Biserica și toți oamenii de bunăvoință. Și astăzi cei care în viață îl așteaptă și îl caută, îl întâlnesc pe Dumnezeu care din iubire s-a făcut fratele nostru; toți cei care au inima îndreptată spre El doresc să cunoască chipul Său și să contribuie la venirea Împărăției Sale. Isus însuși o va spune în predica Sa: sunt cei săraci cu duhul, cei mâhniți, cei blânzi, cei care flămânzesc după dreptate (cf. Matei 5,3-10). Aceștia recunosc în Isus chipul lui Dumnezeu și se întorc, ca păstorii de la Betleem, reînnoiți în inimă de bucuria iubirii Sale.

Frați și surori care mă ascultați, tuturor oamenilor le este destinată vestea de speranță care constituie inima mesajului de Crăciun. Pentru toți s-a născut Isus și, așa cum la Betleem Maria l-a oferit păstorilor, în această zi Biserica îl prezintă întregii omeniri, pentru ca fiecare persoană și fiecare situație umană să poată experimenta puterea harului mântuitor al lui Dumnezeu, care singur poate transforma răul în bine, care singur poate să schimbe inima omului și să o facă o „oază” de pace.

Fie ca să poată experimenta puterea harului mântuitor al lui Dumnezeu numeroasele populații care trăiesc încă în întunericul și în umbra morții (cf Luca 1, 79). Lumina divină de la Betleem să se răspândească în Țara Sfântă, unde orizontul pare să se întunece din nou pentru israelieni și palestinieni; să se răspândească în Liban, în Irak și oriunde în Orientul Mijlociu. Să facă rodnice eforturile celor care nu se resemnează în fața logicii perverse a conflictelor și a violenței și favorizează în schimb calea dialogului și a negocierii, pentru a rezolva tensiunile interne ale fiecărei țări și a găsi soluții juste și durabile pentru conflictele care frământă regiunea. Spre această Lumină care transformă și reînnoiește năzuiesc locuitorii din Zimbabwe, în Africa, strânși de prea mult timp în prinsoarea puternică a unei crize politice și sociale care, din păcate, continuă să se agraveze, precum și bărbații și femeile din Republica Democratică Congo, în special din zbuciumata regiune Kivu, din Darfur, în Sudan și din Somalia, ale căror interminabile suferințe sunt consecința tragică a absenței stabilității și păcii. Această Lumină o așteaptă mai ales copiii din acele țări și din toate țările în dificultate, pentru ca să se redea speranța viitorului lor.

Acolo unde demnitatea și drepturile persoanei umane sunt călcate în picioare; unde egoismele personale sau de grup prevalează asupra binelui comun; unde se riscă obișnuirea cu ura fratricidă și cu exploatarea omului de către om; unde lupte interne divizează grupuri și etnii și lacerează conviețuirea; unde terorismul continuă să lovească; unde lipsește necesarul pentru a supraviețui; unde se privește cu îngrijorare spre un viitor ce devine din ce în ce mai nesigur, chiar și în națiunile bogate: acolo să strălucească Lumina Crăciunului și să îi încurajeze pe toți să își împlinească propriul rol, în spirit de autentică solidaritate. Dacă fiecare se gândește doar la propriile interese, lumea nu poate decât să se ruineze.

Iubiți frați și surori, astăzi ‘s-a arătat harul lui Dumnezeu Mântuitor’ (cf. Tit 2,11), în lumea aceasta a noastră, cu potențialitatea și slăbiciunile ei, progresele și crizele ei, cu speranțele și neliniștile ei. Astăzi, strălucește lumina lui Isus Cristos, Fiu al Celui Preaînalt și fiu al Fecioarei Maria: „Dumnezeu din Dumnezeu, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. Pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire s-a coborât din cer”. Îl adorăm astăzi, în orice colț al pământului, înfășat în scutece și așezat într-o iesle săracă. Îl adorăm în tăcere în timp ce El, încă prunc, pare să ne spună spre mângâierea noastră: „Nu vă fie teamă, ‘Eu sunt Dumnezeu, nu există altul’ (Isaia 45,22). Veniți la mine, bărbați și femei, popoare și națiuni, veniți la mine, nu vă temeți: am venit să vă aduc iubirea Tatălui, să vă arăt calea păcii”.

Să mergem, deci, fraților! Să ne grăbim, la fel ca păstorii în noaptea de la Betleem. Dumnezeu a venit să ne întâlnească și ne-a arătat chipul Său, bogat în har și milostivire! Să nu fie zadarnică pentru noi venirea Sa! Să îl căutăm pe Isus, să ne lăsăm atrași de lumina Sa care împrăștie din inima omului tristețea și frica; să ne apropiem cu încredere; cu umilință să ne prosternăm pentru a-l adora. Crăciun fericit tuturor!