Predica Sfântului Părinte Papa Francisc
la Liturghia celebrată cu Cardinalii
în Capela Sixtină din Vatican
joi, 14 martie 2013
În aceste trei lecturi văd un element comun: este mișcarea. În prima lectură, mișcarea este în călătorie; în a doua lectură, mișcarea este în construirea Bisericii; în a treia lectură, Evanghelia, mișcarea este în actul mărturisirii: a umbla, a construi, a mărturisi.
A umbla: „Voi, cei din casa lui Iacov, veniți să umblăm în lumina Domnului!” Acesta este primul lucru pe care Dumnezeu i l-a spus lui Avraam: „Mergi în prezența Mea și fii neprihănit”. A umbla: viața noastră este o călătorie și, atunci când ne oprim, lucrurile nu merg bine. Să umblăm mereu, în prezența Domnului, în lumina Domnului, căutând să trăim în acea stare de neprihănire pe care Dumnezeu i-o cere lui Avraam, în promisiunea Sa.
A construi: a construi Biserica. Aici se vorbește despre pietre: pietrele au tărie, dar sunt pietre vii, pietre unse de Duhul Sfânt. A construi Biserica, Mireasa lui Cristos, pe acea piatră unghiulară care este însuși Domnul. Iată o altă mișcare din viețile noastre: a construi.
Trei, a mărturisi: putem să umblăm cât de mult dorim, putem să construim multe lucruri, dar dacă nu îl mărturisim pe Isus Cristos, lucrurile nu merg. Devenim un ONG care acordă ajutor, dar nu Biserica Mireasa lui Cristos. Când cineva nu umblă, stagnează. Când cineva nu construiește pe pietre solide, ce se întâmplă? Se întâmplă ceea ce pățesc copiii pe plajă atunci când fac castele de nisip: totul se prăbușește, nu are tărie. Când cineva nu îl mărturisește pe Isus Cristos – îmi amintesc afirmația lui Leon Bloy: „Oricine nu se roagă lui Dumnezeu, se roagă diavolului”. Când cineva nu îl mărturisește pe Isus Cristos, mărturisește deșertăciunea lumească a diavolului.
A umbla, a construi – a edifica, a mărturisi. Lucrurile nu stau însă chiar atât de ușor, deoarece atunci când umblăm, când construim, când mărturisim, există uneori și zguduituri – există mișcări ce nu fac parte din drum: sunt mișcări care ne trag înapoi.
Această Evanghelie continuă cu o situație specială. Același Petru care l-a mărturisit pe Isus Cristos spune: „Tu ești Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu. Te urmez, dar să nu vorbim despre Cruce. Aceasta nu are nimic de-a face cu ea. Te urmez în alte moduri, care nu includ Crucea”. Atunci când umblăm fără Cruce, atunci când construim fără Cruce și atunci când mărturisim un Cristos fără Cruce, nu suntem discipoli ai Domnului. Suntem lumești, suntem Episcopi, preoți, Cardinali, Papi, dar nu discipoli ai Domnului.
Îmi doresc ca noi toți, după aceste zile de har, să avem curajul – chiar curajul – de a umbla în prezența Domnului, cu Crucea Domnului; de a construi Biserica pe Sângele Domnului, care a fost vărsat pe Cruce, și să mărturisim unica slavă: Cristos Răstignit. În acest fel, Biserica va merge înainte. Speranța mea pentru noi toți este ca Duhul Sfânt, prin rugăciunea Fecioarei Maria, Maica noastră, să ne acorde acest har: de a umbla, de a construi, de a-l mărturisi pe Isus Cristos Răstignit. Așa să fie.