Pastorala de Paşti a PS Anton Coşa

Mesaj de Paști – 2003

Prea Cucernici Părinți!
Iubiți credincioși!

Sărbătoarea Învierii Domnului ne găsește anul acesta într-o atmosferă de criză și mari tensiuni, cu un război care nu știm când se va termina cu adevărat, cu o epidemie extrem de contagioasă și pe deasupra necunoscută, cu o ruptură la fel de periculoasă între marile puteri ale vieții internaționale; în același timp și viața societății noastre, pare a fi tot sub semnul neîncrederii, al învinuirilor fără de sfârșit între diferitele realități sociale și politice, cu implicarea organismelor internaționale în monitorizarea țării, cu o campanie electorală tensionată și, ceea ce este mai rău pentru fiecare dintre noi, cu nesiguranța zilei de mâine. Oare ce ne va aduce ziua de mâine?

În pofida acestei situații dificile, cu mai multă insistență decât altă dată, sărbătoarea Învierii lui Cristos cheamă pe toți, pe creștinii care au „înviat împreună cu Cristos” (cfr. Col. 3,1), să-și înalțe privirile „la cele de sus”, acolo unde Cristos Cel Înviat șade de-a dreapta Tatălui; acolo unde domnește pacea și armonia trinitară, acolo unde izvorăște Viața adevărată, acolo unde nu poate exista ură și dușmănie pentru că se respiră iubirea divină.

Mai mult decât un eveniment istoric Învierea lui Cristos trebuie să fie pentru fiecare o ocazie de înnoire. Învierea lui Cristos ne vorbește tuturor la suflet. Ea ne spune: uitați răul pe care vi l-a făcut aproapele, vecinul, prietenul, fratele sau oricine altul din cunoscuții și străinii cu care v-ați întâlnit, iertați-l și întindeți-i o mână de creștin în semn de împăcare; faceți voi primii pasul împăcării, pentru că și acolo sus, Dumnezeu Tatăl face mereu primul pasul spre noi; nu așteptați ca să înceapă celălalt!

Știu că unii vor răspunde că este greu să fi astăzi un astfel de creștin, pentru că lumea consideră aceste gesturi ca fiind o „nebunie”. Crucea lui Cristos este într-adevăr „scandal pentru iudei și nebunie pentru păgâni” (1 Cor. 1,23) dar pentru cei care o acceptă ea devine putere și înțelepciune dumnezeiască. Nu există o altă cale spre „cele de sus” decât calea crucii; crucea acceptată în mod creștinesc conduce negreșit spre înviere; și tocmai aceasta aduce bucuria sfântă a Învierii.

Dragii mei, prin aceste rânduri doresc să vă întind și eu mâna fiecăruia dintre voi în semn de comuniune și, în spiritul reînnoirii pascale să vă cer și să vă ofer iertarea; vreau să vă adresez tuturor celor care împreună cu mine formați dieceza de Chișinău, preoți, surori, persoane consacrate, seminariști, copii, tineri și bătrâni, familii și persoane rămase singure, urările mele de pace și armonie întru Cel Înviat. Fraților, umpleți-vă de bucuria sfântă a Învierii și spuneți tuturor: CRISTOS A ÎNVIAT! CU ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

+ Anton Coșa
Episcop de Chișinău