Pastorala de Paşti a PS Alexandru Mesian

ALEXANDRU,

Onoratului cler
și iubitului popor credincios
har, binecuvântare și mântuire de la Dumnezeu-Tatăl
și de la Domnul nostru Isus Cristos

CRISTOS A ÎNVIAT!

„Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul,
să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”
(Din stihurile Învierii)

Iubiți frați întru preoție,
Iubiți credincioși,

Învierea lui Cristos este un triumf al vieții asupra morții. Triumful Învierii Domnului este ca o revanșă personală. Învierea apare ca un eveniment care se produce pentru gloria lui Cristos, pentru afirmarea măririi și suveranității Sale dumnezeiești. Învierea lui Cristos este și sărbătoarea luminii, a bucuriei și a speranței noastre, este sărbătoarea credinței noastre în Înviere.

Prin victoria Sa asupra morții, Cristos demonstrează adversarilor Săi că El posedă o viață nouă și că tentativele lor de a-L readuce la neputință au eșuat !

Departe însă de a se arăta celor care L-au condamnat la moarte prin crucificare, Isus nu se arată decât la cei care cred în El sau la cei care sunt dispuși să creadă. El se face văzut cu multă discreție, iar triumful Său rămâne modest și silențios, căutând a îndemna pe oameni să adere la credință.

Acest triumf al Învierii este o dovadă a iubirii lui Dumnezeu !

Cristos nu a înviat pentru El însuși, ci pentru noi. În aparițiile Sale după Înviere, El nu caută nici un avantaj personal, căci El este desăvârșit, El este divinitate. El nu putea să câștige nici un profit pentru noua viață ieșită din mormânt.

Când a vorbit despre moartea Sa, înainte de desfășurarea dramei, El a prezentat-o ca o jertfă în favoarea noastră.

Când a prezis învierea Sa, a descris-o ca un eveniment care va aduce bucurie apostolilor Săi și le va dărui o viață nouă: „Voi veni la voi. Încă puțin și lumea nu mă va mai vedea. Dar voi mă veți vedea; căci eu sunt viu și voi veți fi vii” (In 14, 18-19).

Iubiți credincioși,

A privi la Înviere ca la o simplă manifestare a puterii dumnezeiești ar însemna să fim superficiali, să nu pătrundem îndeajuns, în profunzime, adevărul.

Învierea este în mod esențial iubirea divină !

Intenția fundamentală a Domnului nostru Isus Cristos este a unei iubiri prin care dorește să reverse în omenire o viață nouă care se va încheia prin învierea trupurilor la sfârșitul lumii. Această viață nouă se transmite prin Spiritul Sfânt: „Iar dacă locuiește în voi Spiritul Celui ce a sculat pe Isus din morți, Cel ce L-a sculat pe Cristos din morți va învia și trupurile voastre cele muritoare prin Spiritul Lui, Care locuiește în voi” (Rm 8,11).

Existența Sa pământească a fost caracterizată prin raportul unic cu Tatăl Său; la fel și învierea tinde să asocieze pe toți oamenii la acest raport cu Tatăl ceresc.

În primul mesaj încredințat de Cristos înviat Mariei Magdalena, anunță acest atașament filial pentru toată creștinătatea: „Mă voi sui la Tatăl Meu și la Tatăl vostru” (In 20, 17). Odată cu Învierea, Tatăl lui Isus a devenit Tatăl nostru al tuturor. Toți suntem invitați să trăim intens această viață de fii ai lui Dumnezeu. Această trăire influențează atât viața Bisericii cât și viața fiecărui credincios.

Iubiții mei fii sufletești,

Învierea lui Cristos nu trebuie să fie pentru noi o simplă admirație. Ea ne cheamă la recunoștință. Trebuie să mulțumim Celui care a înviat pentru noi, Celui care ne-a dăruit o viață nouă, o viață frățească și filială, care a ridicat destinul nostru omenesc la gradul cel mai înalt, la demnitatea de fii ai Tatălui Ceresc.

Să se bucure în această zi cei nefericiți, căci Acela care a înviat din morți în ziua cea mare a Învierii va întoarce nefericirea lor întru fericire.

Să se bucure cei ce trăiesc o viață de lacrimi, pentru că Acela care a înviat din morți va șterge toată lacrima de la toată fața.

Să se bucure astăzi toată lumea, toți oamenii de orice confesiune sau religie, credincioși sau necredincioși, pentru că sunt „Paștile cele sfinte, mari și minunate, Paștile Domnului, Paștile”.

Să iertăm și să cerem iertare. În locul urei să-și facă lăcaș iubirea; în locul dușmăniei să-și facă loc pacea.

„Pace vouă!”, ne spune și nouă Cristos înviat.

„Pace vouă!” Iubiți-vă unul pe altul și veniți în ajutorul celor ce suferă.

„Pace vouă!” Fiți răbdători unul față de altul și cu toții să cântăm:

„Cristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”.

Sărbători fericite!

Cristos a înviat!

Al vostru al tuturor,

Alexandru

Episcop de Lugoj

Dată la Reședința Noastră Episcopală din Lugoj, la Praznicul Învierii Domnului, Anul Domnului 2007.

Însemnare: Această scrisoare pastorală se va citi în fiecare biserică parohială la Sfânta Liturghie din prima zi de Paști 2007, iar în filii se va citi a doua zi.