Mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaţiilor Sociale

Consiliul Pontifical pentru Comunicațiile Sociale

Mesajul Sfântului Părinte pentru
a XXXIX-a Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale

„Mijloacele de comunicare socială: în slujba înțelegerii dintre popoare”

Iubiți frați și surori,

1. În Scrisoarea sfântului Iacob citim: „Din aceeași gură iese și binecuvântarea și blestemul. Nu trebuie să fie astfel, frații mei” (Iacob 3,10). Sfânta Scriptură ne amintește că cuvintele au o putere extraordinară și pot uni popoarele sau le pot despărți, creând legături de prietenie sau provocând ostilități.

Acest lucru este valabil nu doar pentru cuvintele rostite de o persoană către alta: același concept se aplică și în cazul comunicării, la orice nivel ar avea loc aceasta. Tehnologiile moderne dispun de posibilități fără precedent pentru săvârșirea binelui, pentru răspândirea adevărului mântuirii noastre în Isus Cristos și pentru promovarea armoniei și a reconcilierii. Totuși, utilizarea lor greșită poate provoca un rău nemăsurat, generând neînțelegere, prejudecată și chiar conflict. Tema aleasă pentru Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale 2005 – „Mijloacele de comunicare socială: în slujba înțelegerii dintre popoare” – face referință la o nevoie urgentă: promovarea unității familiei umane prin utilizarea acestor mari resurse.

2. O modalitate prețioasă pentru a atinge acest scop este educația. Mass-media pot educa milioane de persoane referitor la alte părți ale lumii și alte culturi. Pe bună dreptate, au fost definite „primul Areopag al epocii moderne… pentru mulți principalul instrument informativ și formativ, de îndrumare și de inspirație pentru comportamentele individuale, familiale, sociale” (Redemptoris missio, 37). O cunoaștere atentă promovează înțelegerea, risipește prejudecata și încurajează spre a cunoaște mai mult. Imaginile, în particular, au puterea de a transmite impresii durabile și de a dezvolta comportamente determinate. Îi învață pe oameni cum să îi privească pe membrii altor grupuri și națiuni, influențând subtil faptul că aceștia sunt considerați prieteni sau dușmani, aliați sau potențiali adversari.

Atunci când ceilalți sunt prezentați în mod ostil, sunt împrăștiate semințe pentru un conflict care poate sfârși ușor în violență, în război, chiar în genocid. În loc să construiască unitatea și înțelegerea, mass-media pot să demonizeze alte grupuri sociale, etnice și religioase, provocând teama și ura. Cei care sunt responsabili de stilul și conținutul a ceea ce se comunică au serioasa îndatorire de a asigura ca acest lucru să nu se întâmple. Într-adevăr, mass-media au un potențial enorm pentru a promova pacea și pentru a construi punți de dialog între popoare, rupând ciclul fatal de violență, represalii și o nouă violență, atât de răspândit astăzi. Așa cum afirmă sfântul Paul în cuvintele care constituie baza Mesajului pentru Ziua Mondială a Păcii din acest an: „Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine” (Romani 12,21).

3. Dacă o asemenea contribuție la înfăptuirea păcii este una dintre modalitățile prin care mass-media pot să apropie popoarele, o altă modalitate este influența lor în realizarea unei rapide mobilizări a ajutoarelor ca răspuns la dezastrele naturale. A fost mângâietor să vedem cât de rapid a răspuns comunitatea internațională la recentul tsunami care a provocat nenumărate victime. Rapiditatea cu care se propagă astăzi știrile mărește clar posibilitatea de a lua la timp măsuri practice pentru a oferi un sprijin cât mai mare cu putință. În acest fel, mass-media pot înfăptui un imens bine.

4. Conciliul Vatican II a amintit: „Pentru o dreaptă folosire a acestor mijloace este absolut necesar ca toți aceia care le utilizează să cunoască normele ordinii morale și să le aplice cu fidelitate în acest domeniu” (Inter mirifica, 4).

Principiul etic fundamental este următorul: „Persoana umană și comunitatea umană sunt scopul și măsura folosirii mijloacelor de comunicare socială. Comunicarea ar trebui să fie făcută de persoane în beneficiul dezvoltării integrale a celorlalte persoane” (Etica în comunicațiile sociale, 21). Așadar, înainte de toate comunicatorii înșiși trebuie să pună în practică în propria viață valorile și comportamentele pe care sunt chemați să le transmită altora. Acest lucru necesită, în particular, o angajare autentică pentru binele comun – un bine care nu este mărginit de limitatele interese ale unui grup determinat sau ale unei națiuni, ci cuprinde nevoile și interesele tuturor, binele întregii familii umane (cfr Pacem in terris, 132). Comunicatorii au oportunitatea de a promova o adevărată cultură a vieții distanțându-se ei înșiși de actuala conspirație împotriva vieții (cfr Evangelium vitae, 17) și transmițând adevărul asupra valorii și a demnității fiecărei persoane umane.

5. Modelul și exemplul fiecărei comunicări se află în Cuvântul lui Dumnezeu. „După ce în trecut a vorbit în multe rânduri și în multe moduri părinților noștri prin profeți,Dumnezeu, în aceste zile din urmă, ne-a vorbit nouă prin Fiul” (Evrei 1,1). Cuvântul întrupat a stabilit un nou legământ între Dumnezeu și poporul său – un legământ care ne unește și pe noi în comuniune unii cu alții. „Căci El este pacea noastră, cel care a făcut din două una și a dărâmat zidul despărțitor, desființând în trupul său ura” (Efeseni 2,14).

Cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale din acest an, rugăciunea mea este ca bărbații și femeile din domeniul mass-media să facă ceea ce depinde de ei pentru a dărâma zidul ostilității care divide lumea noastră, zid ce separă popoare și națiuni alimentând neînțelegerea și neîncrederea; ca să știe să utilizeze resursele pe care le au la dispoziție pentru consolidarea legăturilor de prietenie și de iubire care arată clar începutul Împărăției lui Dumnezeu aici pe pământ.

Din Vatican, 24 ianuarie 2005, sărbătoarea sfântului Francisc de Sales.

IOANNES PAULUS II