Discursul Papei la sosirea în Scoţia

Discursul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
la întâlnirea cu regina și cu autoritățile
la Palatul Holyroodhouse, Edinburgh
joi, 16 septembrie 2010

Maiestatea Voastră,

Vă mulțumesc pentru deosebita invitație de a face o vizită oficială în Regatul Unit al Marii Britanii și pentru caldele Dvs cuvinte de salut în numele poporului britanic. Mulțumindu-vă Maiestății Voastre, dați-mi voie să extind salutul meu către toți oamenii din Regatul Unit și să întind o mână prietenească fiecăruia.

Îmi face o deosebită plăcere să încep călătoria mea salutându-i pe membrii Familiei Regale, mulțumind în special Ducelui de Edinburgh pentru primirea amabilă de pe aeroport. Îmi exprim recunoștința față de guvernările prezente și anterioare ale Maiestății Voastre și tuturor celor care au lucrat cu ele pentru a face posibilă această ocazie, incluzându-i aici pe Lordul Patten și pe fostul secretar de stat Murphy. Aș dori să îmi exprim profunda apreciere față de lucrările grupului parlamentar format din toate partidele, care a contribuit în mod semnificativ la întărirea relațiilor de prietenie existente între Sfântul Scaun și Regatul Unit al Marii Britanii.

Începându-mi vizita în Marea Britanie în capitala istorică a Scoției, îl salut în mod special pe premierul Salmond și pe reprezentanții parlamentul scoțian. Asemenea Adunărilor din Țara Galilor și Nordul Irlandei, fie ca parlamentul scoțian să crească astfel încât să fie o expresie a tradițiilor fine și a culturii distincte a scoțienilor și să se străduiască să slujească interesele lor într-un spirit de solidaritate și de atenție pentru binele comun.

Numele Holyroodhouse, reședința oficială a Maiestății Dvs în Scoția, amintește de „Sfânta Cruce” și indică rădăcinile creștine profunde care sunt încă prezente în fiecare strat al vieții britanice. Monarhii de Anglia și Scoția au fost creștini din primele veacuri și au inclus sfinți deosebiți precum Edward Mărturisitorul și Margareta a Scoției. Așa după cum știți, mulți dintre ei și-au exercitat în mod conștient îndatoririle de suverani în lumina evangheliei, și în acest fel au modelat națiunea în bine la nivelul cel mai profund. Drept urmare mesajul creștin a fost o parte integrantă a limbii, gândirii și culturii oamenilor acestor insule de mai bine de o mie de ani. Respectul strămoșilor voștri pentru adevăr și dreptate, pentru milă și caritate, a ajuns la voi printr-o credință ce rămâne forța puternică a binelui din regatul Dvs, spre binele creștinilor și necreștinilor deopotrivă.

Găsim multe exemple ale acestei forțe a binelui de-a lungul istoriei Marii Britanii. Chiar și în timpuri relativ recente, datorită unor figuri precum William Wilberforce și David Livingstone, țara Dvs a intervenit direct pentru oprirea comerțului internațional cu sclavi. Inspirate de credință, femei ca Florence Nightingale i-au slujit pe săraci și pe bolnavi și au fixat noi standarde medicale, copiate mai apoi pretutindeni. John Henry Newman, a cărui beatificare o voi celebra în curând, a fost unul dintre numeroșii creștini britanici a căror bunătate, elocvență și acțiune i-au onorat pe locuitorii de aici. Aceștia, ca mulți alții asemenea lor, au fost inspirați de o credință profundă născută și hrănită pe aceste insule.

Chiar și din timpul vieții noastre, putem să amintim cum Marea Britanie și liderii ei s-au opus tiraniei naziste ce dorea să îl șteargă pe Dumnezeu din societate și nega umanitatea comună multora, în special evreilor, considerați nedemni ca să trăiască. Doresc să amintesc și atitudinea regimului față de păstorii creștini și față de persoanele consacrate ce proclamau adevărul în caritate, opunându-se nazismului și plătind cu viața această opoziție. Reflectând asupra lecțiilor învățate din ateismul extremist al secolului XX, să nu uităm niciodată că excluderea lui Dumnezeu, a religiei și virtuții din viața publică duce în cele din urmă la o viziune trunchiată despre om și societate, și astfel la o „viziune reductivă despre persoană și destinul ei” (Caritas in Veritate, nr. 29).

Acum șaizeci de ani, Marea Britanie a jucat un rol esențial în făurirea consimțământului internațional post-război ce a favorizat înființarea Națiunilor Unite și o perioadă până atunci nemaicunoscută de pace și de prosperitate în Europa. În anii mai recenți, comunitatea internațională a urmărit cu atenție evenimentele din Nordul Irlandei ce au condus la semnarea Înțelegerii Vinerii Mari și delegării puterilor Adunării Irlandei de Nord. Guvernul Maiestății Voastre și guvernul Irlandei, alături de liderii politici, religioși și civili din Irlanda de Nord, au ajutat la nașterea unei rezoluții de pace pentru conflictul de acolo. Îi încurajez pe toți să continue să meargă cu curaj împreună pe drumul marcat pentru ei spre o pace dreaptă și durabilă.

Privind dincolo de granițe, Marea Britanie rămâne un element cheie, politic și economic vorbind, al scenei internaționale. Guvernul și poporul Dvs sunt autorii unor idei care au încă impact dincolo de insulele britanice. Acest fapt pune asupra lor o sarcină specială de a acționa cu înțelepciune pentru binele comun. Similar, deoarece opiniile lor ating o audiență atât de largă, media britanice au grava responsabilitate și marea oportunitate de a promova pacea între națiuni, dezvoltarea integrală a popoarelor și răspândirea drepturilor autentice ale omului. Fie ca toți britanicii să continue să trăiască după valorile onestității, respectului și echilibrului care le-a câștigat stima și admirația multora.

Astăzi Regatul Unit caută să fie o societate modernă și multiculturală. În această sarcină provocatoare, fie ca respectul pentru acele valori tradiționale și expresii culturale să fie menținut, valori pe care formelor mai agresive de secularism nu le mai respectă sau nici măcar nu le mai tolerează. Să nu ascundem temelia creștină care se află la baza libertății; și fie ca acest patrimoniu, care a slujit mereu bine națiunea, să modeleze constant exemplul pe care guvernul și poporul Dvs îl dă în fața celor două miliarde de membri ai Commonwealth și ai marii familii a națiunilor vorbitoare de limbă engleză din întreaga lume.

Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze, Maiestatea Voastră, și pe toți oamenii din regatul Dvs. Vă mulțumesc.