Audienţa generală de miercuri

Îndemn la citirea Bibliei
miercuri, 3 august 2011

Iubiți frați și surori,

Sunt foarte bucuros să vă văd astăzi în piața din Castel Gandolfo și să reiau audiențele întrerupte în timpul lunii iulie. Doresc să continui tema pe care am început-o, și anume „școala rugăciunii”, și astăzi, în mod aparte, fără să mă îndepărtez de temă, doresc să subliniez câteva aspecte cu caracter spiritual și concret, care mi se par folositoare nu numai pentru cei care se află – într-o parte a lumii – în perioada concediului estival, asemenea nouă, ci și pentru cei care sunt implicați în munca de zi cu zi.

Când în timpul activităților noastre găsim un moment de pauză, mai ales în timpul concediilor, adesea luăm în mână o carte, pe care aveam de gând să o citim. Acesta este primul aspect asupra căruia doresc să mă opresc astăzi. Fiecare dintre noi are nevoie de perioade de timp dar și de locuri de reculegere, de meditare, de liniște… Mulțumim lui Dumnezeu că este așa! De fapt, această nevoie ne spune că nu suntem făcuți doar pentru muncă, ci și pentru gândire, reflecție, sau chiar și numai pentru a urmări cu mintea și cu inima o povestire, o întâmplare în care să ne identificăm, într-un anumit sens să ne „scufundăm” pentru ca apoi să ne regăsim îmbogățiți.

Bineînțeles că majoritatea acestor cărți de lectură pe care le citim în timpul concediului sunt de cele mai multe ori cărți ușoare, de evadare din cotidian, și acest lucru este normal. Cu toate acestea, multe persoane, mai ales cele care pot lua pauze de odihnă mai lungi, se dedică unor lecturi mai serioase. Aș dori de aceea să vă fac o propunere: de ce să nu descoperim unele cărți ale Sfintei Scripturi care nu sunt atât de cunoscute? Sau din care am auzit doar anumite fragmente în timpul Sfintei Liturghii sau al altor slujbe, dar pe care nu le-am citit niciodată în întregime? De fapt, mulți creștini nu au citit niciodată Biblia și au despre aceasta o cunoaștere foarte limitată și superficială. Biblia – după cum îi spune și numele – este o culegere de cărți, o mică „bibliotecă”, alcătuită de-a lungul unui mileniu. Unele dintre aceste „cărți” care o alcătuiesc rămân aproape necunoscute de marea majoritate a oamenilor, chiar dacă sunt buni creștini.

Unele dintre acestea sunt foarte scurte, precum Cartea lui Tobit, o povestire care conține o concepție foarte înaltă despre familie și căsătorie, sau Cartea Esterei, în care Regina evreilor, prin credință și rugăciune, își salvează poporul de la exterminare, sau, în continuare, Cartea lui Rut, o străină care îl întâlnește pe Dumnezeu și care experimentează grija și iubirea Lui. Aceste cărți scurte se pot citi în întregime într-o oră. Mult mai lungi și mai grele, adevărate capodopere, sunt Cartea lui Iov, care înfruntă marea problemă a suferinței celui nevinovat; Ecclesiastul, care impresionează prin modernitatea sa dezarmantă cu care pune în discuție semnificația vieții și a lumii; Cântarea Cântărilor, un foarte frumos poem simbolic despre iubirea omenească. După cum ați observat, toate acestea sunt cărți ale Vechiului Testament. Dar Noul? Desigur, Noul Testament este mai bine cunoscut, iar genurile literare nu sunt atât de diversificate. Cu toate acestea, trebuie să descoperiți frumusețea lecturii continue a unei Evanghelii, și recomand de asemenea Faptele Apostolilor sau una dintre Scrisori.

În concluzie, iubiți prieteni, astăzi doresc să vă sugerez să aveți la îndemână, în timpul perioadei estivale sau în momentele de pauză și relaxare, Sfânta Scriptură, pentru a o savura în mod nou, citind în întregime unele cărți care o compun, atât pe cele mai puțin cunoscute, cât și pe cele mai cunoscute, precum Evangheliile, însă într-o lectură continuă. Făcând aceasta, momentele de destindere pot deveni nu numai o îmbogățire culturală, ci și hrană spirituală, capabilă să alimenteze cunoașterea lui Dumnezeu și dialogul cu El, rugăciunea. Aceasta îmi pare a fi o frumoasă ocupație pe timpul vacanței: citirea unei cărți a Sfintei Scripturi, având astfel un moment de destindere, dar în același timp „scufundându-ne” în imensitatea Cuvântului lui Dumnezeu și aprofundând contactul nostru cu Eternul, tocmai ca scop al timpului liber pe care Dumnezeu ni-l oferă.