Discursul Papei la sosirea în Spania

Discursul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea
la sosirea pe aeroportul internațional
Barajas din Madrid
joi, 18 august 2011

Maiestate,
Excelența Dvs Cardinal Arhiepiscop de Madrid,
Excelențelor voastre Cardinali,
Venerați frați întru episcopat și întru preoție,
Stimate autorități naționale, regionale și locale,
Iubiți frați și surori din Madrid și din întreaga Spanie,

Mulțumesc, Maiestate, pentru prezența dumneavoastră aici, împreună cu regina, și pentru cuvintele așa de alese și respectuoase pe care mi le-ați adresat urându-mi bun venit. Cuvinte care mă fac să retrăiesc neuitatele demonstrații de simpatie primite în călătoriile mele precedente în Spania și, în mod deosebit, în recenta mea călătorie la Santiago de Compostela și la Barcelona. Îi salut foarte cordial pe toți cei prezenți aici la Barajas și pe cei care urmăresc această ceremonie prin radio și televiziune. Mă gândesc cu recunoștință și la cei care cu atâta angajare și dăruire, în cadrul eclezial și civil, au contribuit cu propriul efort și propria muncă pentru ca această Zi Mondială a Tineretului la Madrid să se desfășoare în mod fericit și să obțină roade îmbelșugate. Doresc să mulțumesc din toată inima și pentru ospitalitatea atâtor familii, parohii, colegii și alte instituții care i-au primit pe tinerii veniți din toată lumea, mai întâi în diferite regiuni și orașe din Spania și acum în acest mare oraș Madrid, cosmopolit și mereu cu porțile deschise.

Sunt aici pentru a mă întâlni cu mii de tineri din toată lumea, catolici, interesați de Cristos sau în căutarea adevărului care dă un sens genuin propriei existențe. Vin ca Urmaș al lui Petru pentru a-i întări în credință pe toți, trăind câteva zile de intensă activitate pastorală pentru a vesti că Isus Cristos este Calea, Adevărul și Viața; pentru a da impuls angajării de a construi Împărăția lui Dumnezeu în lume, printre noi; pentru a-i îndemna pe tineri să se întâlnească personal cu Cristos Prieten și astfel, înrădăcinați în Persoana Sa, să se convertească în discipoli fideli și martori curajoși ai Săi. De ce și cu ce scop a venit această mulțime de tineri la Madrid? Deși răspunsul ar trebui să îl dea tinerii înșiși, se poate presupune foarte bine că ei doresc să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, așa cum le este propus lor în motoul acestei Zile Mondiale a Tineretului, în așa fel încât, înrădăcinați și întemeiați în Cristos, să manifeste fermitatea credinței lor.

Mulți dintre ei au auzit glasul lui Dumnezeu, probabil numai ca o șoaptă ușoară, care i-a făcut să îl caute mai asiduu și să împărtășească împreună cu alții experiența forței pe care o are glasul lui Dumnezeu în viața lor. Această descoperire a lui Dumnezeu cel viu îi reînsuflețește pe tineri și deschide ochii lor la provocările din lumea în care trăiesc, cu limitele sale și posibilitățile sale. Ei văd superficialitatea, consumismul și hedonismul care domnesc, răspândita banalizare în trăirea sexualității, lipsa de solidaritate, corupția. Și știu că fără Dumnezeu ar fi greu de înfruntat aceste provocări și a fi într-adevăr fericiți, punând întregul lor entuziasm în dobândirea unei vieți autentice. Însă avându-l pe El alături vor avea lumină pentru a merge și motive pentru a spera, fără să se oprească în fața celor mai înalte idealuri ale lor, care vor motiva angajarea lor generoasă pentru a construi o societate în care să se respecte demnitatea umană și fraternitatea reală. Aici, la această Zi, au ocazia privilegiată pentru a pune în comun aspirațiile lor, pentru a schimba reciproc bogăția propriilor culturi și experiențe, pentru a se anima unul pe altul într-un drum de credință și de viață, în care unii se cred singuri sau ignorați în propriile ambiente zilnice. În schimb nu, nu sunt singuri. Mulți de vârsta lor împărtășesc înseși propunerile lor și, încrezându-se total în Cristos, știu că au realmente un viitor în fața lor și nu se tem de angajările decisive care dau plinătate întregii vieți. De aceea este pentru mine o imensă bucurie să îi ascult, să ne rugăm împreună și să celebrez Euharistia cu ei. Ziua Mondială a Tineretului ne aduce un mesaj de speranță, ca o adiere de aer curat și tineresc, un suflu înnoitor care ne umple de încredere în fața zilei de mâine a Bisericii și a lumii.

Desigur că nu lipsesc dificultățile. Subzistă tensiuni și ciocniri deschise în atâtea locuri din lume, chiar cu vărsare de sânge. Dreptatea și valoarea cea mai înaltă a persoanei umane se supun cu ușurință la interese egoiste, materiale și ideologice. Nu întotdeauna se respectă așa cum trebuie ambientul și natura pe care Dumnezeu le-a creat cu atâta iubire. În afară de aceasta, mulți tineri privesc cu îngrijorare la viitor în fața dificultății de a găsi un loc demn de muncă sau pentru că l-au pierdut sau pentru că este precar și nesigur. Alții au nevoie să fie avertizați pentru a nu cădea în plasa drogurilor sau să aibă o asistență eficace dacă, din păcate, au căzut în această patimă. Nu puțini, din cauza credinței lor în Cristos, suferă în ei înșiși discriminarea, care ajunge până la dispreț și chiar persecuție deschisă sau ascunsă, îndurată în anumite regiuni și țări. Sunt persecutați voind să îi îndepărteze de El, privându-i de semnele prezenței sale în viața publică și reducând la tăcere însuși sfântul său Nume. În schimb eu vreau să le spun tinerilor, cu toată forța inimii mele: ca nimic și nimeni să nu vă ia pacea; să nu vă rușinați de Domnul. El nu a avut rezerve să devină unul ca noi și să experimenteze neliniștile noastre pentru a le duce la Dumnezeu și astfel ne-a mântuit. În acest context este urgentă sprijinirea tinerilor discipoli ai lui Isus ca să rămână tari în credință și să își asume aventura minunată de a o vesti și a o mărturisi deschis cu propria viață. O mărturie curajoasă și plină de iubire față de frate, decisă și prudentă în același timp, fără a ascunde propria identitate creștină, într-un climat de conviețuire respectuoasă cu alte opțiuni legitime și cerând, în același timp, respectul datorat față de propriile opțiuni.

Maiestate, reînnoind recunoștința mea pentru respectuosul bun venit pe care mi l-ați oferit, doresc să manifest stima și apropierea mea față de toți oamenii din Spania, precum și admirația mea față de o țară așa de bogată în istorie și cultură, pentru vitalitatea propriei credințe, care a adus rod în atâția sfinți și sfinte în toate perioadele, în numeroși bărbați și femei care părăsindu-și propria țară au dus Evanghelia în toate colțurile lumii și în persoane drepte, solidare și bogate în bunătate în întregul teritoriu. Este o mare comoară care desigur că merită să o păstrăm cu o atitudine constructivă, pentru binele comun de astăzi și pentru a oferi un orizont luminos viitorului noilor generații. Deși există actualmente motive de îngrijorare, este mai mare dorința spaniolilor de a le depăși cu dinamismul care îi caracterizează și la care contribuie atât de mult profundele sale rădăcini creștine, foarte fecunde în decursul secolelor. Salut încă de acum foarte cordial pe toți dragii prieteni spanioli și madrileni și pe cei care au venit din alte țări. În decursul acestor zile voi fi unit cu voi ținând cont foarte mult de toți tinerii din lume, îndeosebi de cei care trec prin încercări de diferite naturi. Încredințând această întâlnire Preasfintei Fecioare Maria și mijlocirii sfinților protectori ai acestei Zile, îi cer lui Dumnezeu să îi binecuvânteze și să îi ocrotească mereu pe copiii Spaniei. Mulțumesc.