Predica Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea
la solemnitatea din Duminica Floriilor
Piața San Pietro, 13 aprilie 2003
1. „Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului!” (Marcu 11,9).
Liturgia Duminicii Floriilor este într-un fel o solemnă poartă de intrare în Săptămâna Sfântă. Asociază două elemente contrastante: primirea lui Isus în Ierusalim și drama Pătimirii; acel „Osana” sărbătoresc și strigătul repetat de multe ori: „Răstignește-l!”; intrarea triumfală și aparenta victorie a morții pe Cruce. Anticipează astfel „ceasul” în care Mesia va trebui să sufere mult, va fi ucis și va învia a treia zi (cf. Matei 16,21), și ne pregătește să trăim în mod deplin misterul pascal.
2. „Veselește-te, fiica Ierusalimului! / Iată, împăratul tău vine la tine” (Zaharia 9,9). Primindu-l pe Isus, se bucură Cetatea în care se păstrează amintirea lui David; Cetatea profeților, dintre care mulți au suferit aici martiriul pentru adevăr; Cetatea păcii, care de-a lungul secolelor a cunoscut violența, războiul, exilul.
Într-un fel, Ierusalimul poate fi considerat Cetate-simbol a omenirii, mai ales în dramaticul început al celui de al treilea mileniu pe care îl trăim. De aceea, riturile Duminicii Floriilor capătă o expresivitate particulară. Cuvintele profetului Zaharia răsună consolatoare: „Bucură-te foarte, fiica Sionului, / veselește-te, fiica Ierusalimului! / Iată, împăratul tău vine la tine / drept și biruitor, / smerit și călare pe asin / … arcul de război va fi frânt. / El va vesti pacea popoarelor” (9,9-10). Astăzi suntem în sărbătoare, pentru că intră în Ierusalim Isus, Regele păcii.
3. Atunci, în timpul coborârii de pe Muntele Măslinilor, au alergat în întâmpinarea lui Cristos copiii și tinerii din Ierusalim, aclamând și agitând bucuroși ramuri de măslin și de palmier.
Astăzi îl întâmpină tineri din lumea întreagă, care în fiecare Comunitate diecezană sărbătoresc a optsprezecea Zi Mondială a Tineretului.
Vă salut cu mare afecțiune, iubiți tineri din Roma, și pe voi, care ați venit în pelerinaj din diferite țări. Îi salut pe numeroșii responsabili cu pastorația tineretului, care participă la Simpozionul asupra Zilelor Mondiale ale Tineretului, organizat de Consiliul Pontifical pentru Laici. Și cum să nu îmi exprim fraterna solidaritate față de cei de vârsta voastră încercați de război și de violență în Irak, în Țara Sfântă și în diferite alte regiuni ale lumii?
Astăzi îl aclamăm cu credință și bucurie pe Cristos, care este „regele” nostru: rege al adevărului, al libertății, al dreptății și al iubirii. Acestea sunt cele patru „coloane” pe care putem construi edificiul adevăratei păci, așa cum scria acum 40 de ani în Enciclica Pacem in terris fericitul Papă Ioan al XXIII-lea. Vă încredințez în mod spiritual vouă, tinerilor din lumea întreagă, acest istoric document, astăzi mai actual ca oricând: citiți-l, meditați-l, străduiți-vă să îl puneți în practică. Veți fi atunci „fericiți”, pentru că veți fi fiii adevărați ai Dumnezeului păcii (cf. Matei 5,9).
4. Pacea este un dar al lui Cristos, pe care ni l-a dobândit prin jertfa Crucii. Pentru a-l dobândi în mod eficient este necesar să urcați împreună cu Învățătorul divin până pe Calvar. Și cine ne poate ajuta mai bine în această urcare decât Maria, care tocmai sub Cruce ne-a fost dată ca mamă prin apostolul credincios, sfântul Ioan? Pentru a-i ajuta pe tineri să descopere această minunată realitate spirituală, am ales ca temă a Mesajului pentru Ziua Mondială a Tineretului din acest an cuvintele lui Cristos în agonie: „Iată mama ta!” (Ioan 19,27). Acceptând acest testament de iubire, Ioan i-a deschis Mariei casa lui (cf. Ioan 19,27), adică a primit-o în viața sa, împărtășind cu ea o apropiere spirituală cu totul nouă. Legătura intimă cu Mama Domnului îl va face pe „ucenicul iubit” să devină apostol al acelei Iubiri pe care a primit-o din Inima lui Cristos prin Inima neprihănită a Mariei.
5. „Iată mama ta!” Isus adresează aceste cuvinte fiecăruia dintre voi, iubiți prieteni. Și vouă vă cere să o luați pe Maria ca mamă „în casa voastră”, să o primiți „printre lucrurile voastre de preț”, pentru că ea „este cea care, desfășurându-și ministerul său matern, vă educă și vă modelează până ce Cristos este format în voi în mod deplin” (Mesaj, 3). Maria să vă ajute să răspundeți cu generozitate chemării Domnului, și să perseverați cu bucurie și fidelitate în misiunea creștină!
De-a lungul secolelor, câți tineri au ascultat această invitație și câți continuă să o facă și în vremurile noastre! Tineri ai celui de al treilea mileniu, nu vă fie teamă să oferiți viața voastră ca răspuns total dat lui Cristos! El, numai El schimbă viața și istoria lumii.
6. „Cu adevărat omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!” (Marcu 15,39). Am ascultat din nou această clară mărturisire de credință, pe care o rostește centurionul, când „a văzut cum și-a dat sufletul” (idem). Din ceea ce a văzut izvorăște surprinzătoarea mărturie a soldatului roman, primul care proclamă că acel om răstignit „era Fiul lui Dumnezeu”.
Doamne Isuse, și noi am ‘văzut’ cum ai pătimit și ai murit pentru noi. Fidel până la sfârșit, ne-ai smuls din ghearele morții prin moartea ta. Prin Crucea ta ne-ai răscumpărat.
Tăcută martoră a acestor clipe decisive pentru istoria mântuirii ești tu, Maria, Maică îndurerată.
Dă-ne ochii tăi pentru a recunoaște în chipul celui Răstignit, desfigurat de durere, imaginea celui Înviat cu slavă.
Ajută-ne să îl îmbrățișăm și să ne încredem în El, ca să ne facem vrednici de promisiunile sale.
Ajută-ne să fim fideli astăzi și în întreaga noastră viață. Amin!