Salutul Sfântului Părinte Papa Leon al XIV-lea
după Sfânta Liturghie celebrată
în biserica ortodoxă patriarhală „Sfântul Gheorghe”,
Istanbul, duminică, 30 noiembrie 2025
Sanctitate, frate iubit în Cristos,
Preafericirile Voastre,
Iubiți frați întru episcopat,
Membrii ai Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice,
Iubiți frați și surori,
Pelerinajul nostru la locurile unde s-a ținut primul Conciliu Ecumenic din istoria Bisericii se încheie cu această solemnă Dumnezeiască Liturghie, în care îl comemorăm pe apostolul Andrei, care, conform tradiției străvechi, a adus evanghelia în acest oraș. Credința sa este și a noastră: aceeași credință definită de conciliile ecumenice și mărturisită de Biserică astăzi. Împreună cu capii Bisericilor și reprezentanții Comuniunilor creștine mondiale, am reamintit acest lucru în timpul rugăciunii ecumenice: credința mărturisită în Crezul niceeano-constantinopolitan ne unește în comuniune reală și ne permite să ne recunoaștem unii pe alții ca frați și surori. Au existat multe neînțelegeri și chiar conflicte între creștinii diferitelor Biserici în trecut și există încă obstacole care ne împiedică să fim în deplină comuniune, dar nu trebuie să ne retragem în angajarea noastră față de unitate și nu putem înceta să ne considerăm unii pe alții frați și surori în Cristos și să ne iubim unii pe alții ca atare.

foto: Vatican Media
Inspirați de această conștientizare, acum șaizeci de ani, Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Atenagora au declarat solemn că deciziile nefericite și evenimentele triste care au dus la excomunicările lor reciproce din 1054 trebuie șterse din memoria Bisericii. Acest gest istoric al veneraților noștri predecesori a deschis calea pentru reconciliere, pace și o comuniune crescândă între catolici și ortodocși, care a crescut și datorită contactelor frecvente, întâlnirilor fraterne și dialogului teologic rodnic.
În lumina acestui drum deja întreprins, s-au făcut mulți pași la nivel ecleziologic și canonic, iar astăzi suntem provocați să ne angajăm mai pe deplin în restaurarea comuniunii depline.
În acest sens, doresc să exprim recunoștința întregii Biserici Catolice și profunda mea recunoștință personală pentru sprijinul continuu al Sanctității Voastre și al Patriarhiei Ecumenice pentru activitatea Comisiei Internaționale Mixte pentru Dialog Teologic dintre Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă. Vă rog să continuați să depuneți toate eforturile așa încât toate Bisericile ortodoxe autocefale să revină la o participare activă la acest efort. Din partea mea, doresc să confirm că, în continuitate cu învățăturile Conciliului al II-lea din Vatican și ale predecesorilor mei, urmărirea comuniunii depline între toți cei botezați în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, respectând în același timp diferențele legitime, este una dintre prioritățile Bisericii Catolice și, în special, ale slujirii mele ca episcop de Roma, al cărui rol specific la nivelul Bisericii universale constă în a fi în slujba tuturor în construirea și păstrarea comuniunii și unității.
Pentru a rămâne fidele voinței Domnului de a avea grijă nu numai de frații noștri și surorile noastre în credință, ci de întreaga umanitate și de întreaga creație, Bisericile noastre sunt chemate să răspundă împreună apelurilor pe care Duhul Sfânt le adresează astăzi. În primul rând, în acest timp de conflicte sângeroase și violențe apropiate și îndepărtate, catolicii și ortodocșii sunt chemați să fie constructori ai păcii. Este vorba, desigur, de a acționa și de a face alegeri și semne care construiesc pacea, dar fără a uita că pacea nu este numai rodul efortului uman, ci mai degrabă un dar de la Dumnezeu. De aceea, pacea se caută prin rugăciune, prin pocăință, prin contemplare, prin acea relație vie cu Domnul care ne ajută să discernem cuvintele, gesturile și acțiunile care trebuie întreprinse, astfel încât acestea să fie cu adevărat în slujba păcii.
O altă provocare cu care se confruntă Bisericile noastre este criza ecologică amenințătoare, care, așa cum a amintit adesea Sanctitatea Voastră, necesită o convertire spirituală autentică pentru a schimba direcția și a proteja creația. Catolicii și ortodocșii sunt chemați să colaboreze pentru a promova o nouă mentalitate în care fiecare se percepe ca administrator al creației încredințate nouă de Dumnezeu.
O a treia provocare pe care aș dori să o menționez este utilizarea noilor tehnologii, în special în domeniul comunicațiilor. Conștienți de enormele beneficii pe care le pot oferi omenirii, catolicii și ortodocșii trebuie să lucreze împreună pentru a promova utilizarea lor responsabilă în slujba dezvoltării umane integrale și a accesibilității universale, astfel încât aceste beneficii să nu fie rezervate exclusiv unui număr mic de persoane și intereselor câtorva privilegiați.
Ca răspuns la aceste provocări, am încrederea că toți creștinii, membrii altor tradiții religioase și multe femei și mulți bărbați de bunăvoință pot coopera în armonie și pot lucra pentru binele comun.
Sanctitate, cu aceste gânduri în inimă, vă adresez dumneavoastră și fraților și surorilor care astăzi celebrează sărbătoarea sfântului patron cele mai fierbinți urări de succes, sănătate și seninătate. Doresc să vă mulțumesc sincer pentru primirea caldă și fraternă pe care mi-ați acordat-o în aceste zile. Pentru aceasta, invocând mijlocirea apostolului Andrei și a fratelui său, apostolul Petru, a sfântului mare mucenic Gheorghe, căruia îi este dedicată această biserică, a Sfinților Părinți de la primul Conciliu din Niceea și a numeroșilor sfinți păstori ai acestei străvechi și glorioase Biserici din Constantinopol, îl rog pe Dumnezeu Tatăl milostiv să binecuvânteze din belșug pe toți cei prezenți.
Hrònia Pollà, Ad multos annos!
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 30.11.2025
Publicarea pe acest sit: 30.11.2025
Etichete: Discursuri, Turcia, Papa L14
