Predica Papei la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului

Predica Sfântului Părinte Papa Francisc
la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului
stadionul din Daejeon
vineri, 15 august 2014

În unire cu toată Biserica noi celebrăm Ridicarea Sfintei Fecioare Maria cu trupul și sufletul în gloria paradisului. Ridicarea la cer a Mariei ne arată destinul nostru ca fii adoptivi ai lui Dumnezeu și mădulare ale Trupului lui Cristos. Ca Maria Mama noastră, suntem chemați să participăm pe deplin la victoria Domnului asupra păcatului și asupra morții și să domnim cu El în Împărăția sa veșnică. Aceasta este vocația noastră.

„Marele semn” prezentat în prima lectură ne invită s-o contemplăm pe Maria, întronată în glorie alături de Fiul său divin. În afară de asta ne invită să conștientizăm viitorul pe care și astăzi Domnul Înviat îl deschide în fața noastră. Coreenii în mod tradițional celebrează această sărbătoare în lumina experienței lor istorice, recunoscând mijlocirea iubitoare a Mariei activă în istoria națiunii și în viața poporului.

În lectura a doua l-am ascultat pe sfântul Paul afirmând că Cristos este noul Adam, a cărui ascultare față de voința Tatălui a înfrânt împărăția păcatului și a sclaviei și a inaugurat împărăția vieții și a libertății (cf. 1Cor 15,24-25). Adevărata libertate se găsește în primirea iubitoare a voinței Tatălui. De la Maria, plină de har, învățăm că libertatea creștină este ceva mai mult decât simpla eliberare de păcat. Este libertatea care deschide la un nou mod spiritual de a considera realitățile pământești, libertatea de a-l iubi pe Dumnezeu și pe frați și pe surori cu o inimă curată și de a trăi în speranța bucuroasă a venirii Împărăției lui Cristos.

Astăzi, în timp ce o venerăm pe Maria Regina cerului, ne adresăm Ei ca Mamă a Bisericii din Coreea. Îi cerem să ne ajute să fim fideli față de libertatea regească pe care am primit-o în ziua Botezului, să conducă eforturile noastre pentru a transforma lumea conform planului lui Dumnezeu și să Biserica din această țară capabilă de a fi mai deplin plămadă a Împărăției sale în cadrul societății coreene. Fie ca toți creștinii din această națiune să fie o forță generoasă de reînnoire spirituală în orice ambient al societății. Să lupte cu fascinația unui materialism care sufocă valorile spirituale și culturale autentice și spiritul de competiție neînfrânată care generează egoism și conflicte. În afară de asta, să respingă modelele economice inumane care creează noi forme de sărăcie și marginalizează pe muncitori și cultura morții care diminuează imaginea lui Dumnezeu, Dumnezeul vieții, și încalcă demnitate oricărui bărbat, femeie și copil.

Fiind catolici coreeni, moștenitori ai unei nobile tradiții, sunteți chemați să valorizați această moștenire și s-o transmiteți generațiilor viitoare. Asta comportă pentru fiecare necesitatea unei reînnoite convertiri la Cuvântul lui Dumnezeu și o intensă grijă față de cei săraci, nevoiași și slabi din mijlocul nostru.

Celebrând această sărbătoare, ne unim cu toată Biserica răspândită în lume și privim la Maria ca Mamă a speranței noastre. Cântarea sa de laudă ne amintește că Dumnezeu nu uită niciodată promisiunile sale de milostivire (cf. Lc 1,54-55). Maria este fericită pentru că „a crezut în împlinirea celor spuse ei de Domnul” (Lc 1,45). În ea toate promisiunile divine s-au demonstrat adevărate. Întronată în glorie, ne arată că speranța noastră este reală; și încă de acum această speranță se arată „ca o ancoră sigură și puternică pentru viața noastră” (Evr 6,19) acolo unde Cristos este așezat în glorie.

Această speranță, iubiți frați și surori, speranța oferită de Evanghelie, este antidotul împotriva spiritului de disperare care pare să crească precum un cancer în mijlocul societății care în exterior este bogată, dar totuși experimentează adesea amărăciune interioară și gol. Câtor tineri ai noștri această disperare i-a făcut să plătească tributul său! Fie ca tinerilor care sunt în jurul nostru în aceste zile cu bucuria lor și încrederea lor să nu li se fure niciodată speranța lor!

Să ne adresăm Mariei, Maica lui Dumnezeu, și implorăm harul de a fi bucuroși în libertatea fiilor lui Dumnezeu, de a folosi această libertate în mod înțelept pentru a sluji pe frații și surorile noastre și de a trăi și a lucra în așa fel încât să fie semne de speranță, acea speranță care își va avea împlinirea sa în Împărăția veșnică, acolo unde a domni înseamnă a sluji. Amin.