Motu Proprio despre câteva modificări la normele referitoare la alegerea Pontifului Roman

Scrisoare apostolică dată motu proprio
despre câteva modificări la normele referitoare
la alegerea Pontifului Roman

Cu Scrisoarea apostolică De aliquibus mutationibus in normis de electione Romani Pontificis, dată Motu Proprio la Roma la 11 iunie 2007 în al treilea an al Pontificatului meu, am stabilit câteva norme care, abrogându-le pe cel stabilite la numărul 75 din Constituția apostolică Universi Dominici gregis promulgate la 22 februarie 1996 de Predecesorul meu Fericitul Ioan Paul al II-lea, au restabilit norma, stabilită de tradiție, conform căreia pentru alegerea validă a Pontifului Roman este cerută mereu majoritatea de două treimi din voturile Cardinalilor electori prezenți.

Analizând importanța de a asigura cea mai bună desfășurarea a ceea ce ține, chiar cu importanță diferită, de alegerea Pontifului Roman, îndeosebi o mai sigură interpretare și realizare a câtorva dispoziții, stabilesc și hotărăsc ca unele norme din Constituția apostolică Universi Dominici gregis și ceea ce eu însumi am dispus în Scrisoarea apostolică menționată mai sus să fie înlocuite de normele care urmează:

Nr. 35. „Nici un Cardinal elector nu va putea fi exclus de la alegerea atât activă cât și pasivă pentru nici un motiv sau pretext, rămânând neatins ceea ce este stabilit la nr. 40 și la nr. 75 al acestei Constituții”.

Nr. 37. „În afară de asta, poruncesc ca, din momentul în care Scaunul Apostolic este în mod legitim vacant, să fie așteptați cincisprezece zile întregi cei absenți înainte de a începe Conclavul; de altfel, las Colegiului Cardinalilor facultatea de a anticipa începerea Conclavului dacă se constată prezența tuturor Cardinalilor electori, precum și facultatea de a amâna începerea alegerii pentru alte câteva zile. Însă, după ce au trecut maxim douăzeci de zile de la începutul de Sede Vacante, toți Cardinalii electori prezenți sunt ținuți să înceapă alegerea”.

Nr. 43. „Din momentul în care a fost dispusă începerea operațiunilor alegerii până la anunțarea publică a alegerii Suveranului Pontif sau, oricum, până când așa va fi poruncit noul Pontif, localurile din Domus Sanctae Marthae, precum și în mod special Capela Sixtină și locurile destinate celebrărilor liturgice, vor trebui să fie închise, sub autoritatea Cardinalului Conducător al Camerei Apostolice și cu colaborarea externă a Vice Conducătorului Camerei Apostolice și a Substitutului Secretariatului de Stat, persoanelor neautorizate, conform celor stabilite în numerele care urmează.

Întregul teritoriu al Cetății Vaticanului și chiar activitatea obișnuită a Oficiilor care au sediu în cadrul său vor trebui să fie reglementate, pentru această perioadă, în așa fel încât să asigure circumspecția și libera desfășurare a tuturor operațiunilor legate de alegerea Suveranului Pontif. Îndeosebi va trebui să se aibă grijă, și cu ajutorul Prelaților Clerici din Camera, ca să nu se apropie nimeni de Cardinalii electori în timpul parcursului de la Domus Sanctae Marthae la Palatul Apostolic Vatican”.

Nr. 46, aliniatul 1. „Pentru a veni în întâmpinarea necesităților personale și de oficiu legate de desfășurarea alegerii, vor trebui să fie disponibili și deci găzduiți în mod corespunzător în localuri potrivite în cadrul granițelor despre care vorbește nr. 43 din această Constituție, Secretarul Colegiului Cardinalilor, care îndeplinește funcția de Secretar al adunării elective; Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale cu opt Ceremonieri și doi Călugări care se ocupă de Sacristia Pontificală; un ecleziastic ales de Cardinalul Decan sau de Cardinalul care îi ține locul, pentru ca să-l asiste în propria funcție”.

Nr. 47. „Toate persoanele prezentate la nr. 45 și la nr. 55, aliniatul 2 din Constituția apostolică prezentă, care din orice motiv și în orice timp ar afla de la oricine ceea ce se referă direct sau indirect la actele proprii ale alegerii și, în mod deosebit, ceea ce ține de scrutinele care au avut loc în alegerea însăși, sunt obligate la secret strict cu orice persoană străină de Colegiul Cardinalilor electori: pentru acest scop, înainte de începutul operațiunilor alegerii, vor trebui să depună jurământul conform modalităților și formulei indicate în numărul următor”.

Nr. 48. „Persoanele prezentate la nr. 45 și la nr. 55, aliniatul 2 din Constituția prezentă, avertizate în mod corespunzător cu privire la semnificația și extinderea jurământului care trebuie depus, înainte de începerea operațiunilor alegerii, în fața Cardinalului Conducător al Camerei Apostolice sau a altui Cardinal delegat de acesta, în prezența a doi Protonotari Apostolici de Număr Participanți, la timpul cuvenit vor trebui să pronunțe și să semneze jurământul după următoarea formulă:

Eu N. N. promit și jur să respect secretul absolut cu oricine nu face parte din Colegiul Cardinalilor electori, și asta in perpetuo, afară de cazul în care primesc facultate specială dată în mod expres de noul Pontif ales sau de Succesorii săi, cu privire la tot ceea ce ține direct sau indirect de votările și de scrutinele pentru alegerea Suveranului Pontif.

Promit de asemenea și jur să mă abțin să folosesc orice instrument de înregistrare sau de audiție sau de vizionare a ceea ce, în perioada alegerii, se desfășoară în cadrul Cetății Vaticanului, și îndeosebi a ceea ce direct sau indirect în orice mod are legătură cu operațiunile legate de alegerea însăși.

Declar că depun acest jurământ, conștient că o încălcare a sa va comporta față de mine excomunicarea „latae sententiae” rezervată Scaunului Apostolic„.

Nr. 49. „După ce s-au celebrat riturile stabilite pentru înmormântarea Pontifului răposat, după ce s-a pregătit ceea ce este necesar pentru desfășurarea regulamentară a alegerii, în ziua stabilită, conform nr. 37 din prezenta Constituție, pentru începutul Conclavului toți Cardinalii vor veni în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, sau în altă parte în funcție de oportunitățile și necesitățile timpului și locului, pentru a lua parte la o celebrarea euharistică solemnă cu Liturghia votivă pro eligendo Papa (19). Acest lucru va trebui să se facă pe cât posibil la ora potrivită de dimineață, așa încât după-amiază să se poată desfășura cele stabilite în numerele următoare din aceeași Constituție”.

Nr. 50. „Din Capela Paulină din Palatul Apostolic, unde se vor aduna la o oră potrivită după-amiază, Cardinalii electori în veșmânt coral vor merge în procesiune solemnă, invocând prin cântul Veni Creator asistența Duhului Sfânt, la Capela Sixtină din Palatul Apostolic, loc și sediu al desfășurării alegerii. Vor participa la procesiune Vice Conducătorul Camerei Apostolice, Judecătorul General al Camerei Apostolice și doi membri din fiecare dintre Colegiile de Protonotari de Număr Participanți, dintre Prelații Judecători de la Rota Romana și dintre Prelații Clerici din Cameră”.

Nr. 51, aliniatul 2. „De aceea va fi în grija Colegiului Cardinalilor, care acționează sub autoritatea și responsabilitatea Conducătorului Camerei Apostolice ajutat de Congregația particulară despre care vorbește nr. 7 al acestei Constituții, ca, în cadrul acestei Capele și al localurilor adiacente, totul să fie aranjat în prealabil, și cu ajutorul din exterior al Vice Conducătorului Camerei Apostolice și al Substitutului Secretariatului de Stat, în așa fel încât alegerea regulamentară și circumspecția ei să fie ocrotite”.

Nr. 55, aliniatul 3. „Dacă o oricare încălcare a acestei norme ar fi făcută, să știe autorii ei că vor cădea în pedeapsa excomunicării latae sententiae rezervată Scaunului Apostolic”.

Nr. 62. „Fiind abolite modurile de alegere numite per acclamationem seu inspirationem și per compromissum, forma de alegere a Pontifului Roman va fi de acum înainte numai per scrutinium.

De aceea, stabilesc că pentru alegerea validă a Pontifului Roman se cer cel puțin două treimi din voturi, numărate pe baza electorilor prezenți și votanți”.

Nr. 64. „Procedura scrutinului se desfășoară în trei faze, dintre care prima, care se poate numi pre-scrutin, cuprinde: 1) pregătirea și împărțirea buletinelor de vot din partea Ceremonierilor – chemați între timp în Aulă împreună cu Secretarul Colegiului Cardinalilor și cu Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale – care încredințează cel puțin două sau trei fiecărui Cardinal elector; 2) extragerea la sorți, dintre toți Cardinalii electori, a trei Numărători de voturi, a trei Cardinali care au funcția de a aduna voturile celor bolnavi, denumiți pe scurt Infirmarii, și a trei Revizori; această tragere la sorți este făcută în mod public de ultimul Cardinal Diacon, care extrage pe rând cele nouă nume ale celor care vor trebui să desfășoare aceste funcții; 3) dacă în extragerea Numărătorilor de voturi, a Infirmarii și a Revizorilor, ies numele de Cardinali electori care, datorită infirmității sau altui motiv, sunt împiedicați să desfășoare aceste funcții, în locul lor să fie extrase numele altora care nu au piedici. Primii trei extrași vor avea rolul de Numărători de voturi, următorii trei de Infirmarii, ceilalți trei de Revizori”.

Nr. 70, aliniatul 2. „Numărătorii de voturi fac suma tuturor voturilor pe care fiecare le-a obținut, și dacă niciunul n-a obținut cel puțin două treimi dintre voturi în acea votare, Papa nu a fost ales; în schimb, dacă va rezulta că unul a obținut cel puțin cele două treimi, există alegerea Pontifului Roman validă din punct de vedere canonic”.

Nr. 75. „Dacă votările despre care se vorbește la nr. 72, 73 și 74 din Constituția mai sus menționată nu vor avea rezultat, să fie dedicată o zi rugăciunii, reflecției și dialogului; în următoarele votări, fiind respectată ordinea stabilită în nr. 74 din aceeași Constituție, vor avea voce pasivă numai cele două nume care în precedentul scrutin au obținut cel mai mare număr de voturi, nici nu se poate renunța la dispoziția că pentru alegerea validă, și în aceste scrutine, este cerută majoritatea calificată de cel puțin două treimi dintre voturile Cardinalilor prezenți și votanți. În aceste votări, cele două nume care au voce pasivă nu au voce activă”.

Nr. 87. „După ce a avut loc alegerea în mod canonic, ultimul dintre Cardinalii Diaconi îl cheamă în aula alegerii pe Secretarul Colegiului Cardinalilor, pe Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale și doi Ceremonieri; apoi, Cardinalul Decan, sau primul dintre Cardinali prin ordin și bătrânețe, în numele întregului Colegiu al electorilor cere consimțământul celui ales cu următoarele cuvinte: Accepți alegerea ta canonică de Suveran Pontif? Și imediat ce s-a primit consimțământul, îl întreabă: Cum vrei să fii numit? Atunci Maestrul Celebrărilor Liturgice Pontificale, cu funcție de notar și având ca martori doi Ceremonieri, întocmește un document cu privire la acceptarea noului Pontif și numele asumat de el”.

Acest document va intra în vigoare imediat după publicarea sa în L’Osservatore Romano.

Asta decid și stabilesc, în pofida oricărei dispoziții contrare.

Dat la Roma, la Sfântul Petru, în ziua de 22 februarie, în anul 2013, al optulea al Pontificatului meu.

Autor: Papa Benedict al XVI-lea
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 22.02.2013
Publicarea pe acest sit: 25.02.2013
Etichete:

Lasă un răspuns