Discursul Papei de rămas bun la ultima întâlnire cu Cardinalii

Discursul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
la ultima întâlnire cu Cardinalii
joi, 28 februarie 2013

Venerați și iubiți Frați!

Cu mare bucurie vă primesc și adresez fiecăruia dintre voi salutul meu cel mai cordial. Îi mulțumesc cardinalului Angelo Sodano care, ca întotdeauna, a știut să se facă interpret al sentimentelor întregului Colegiu: Cor ad cor loquitur. Mulțumesc din inimă, Eminență! Și aș vrea să spun – preluând referința la experiența discipolilor din Emaus – că și pentru mine a fost o bucurie să merg împreună cu voi în acești ani, în lumina prezenței Domnului înviat.

Așa cum am spus ieri în fața miilor de credincioși care umpleau Piața Sfântul Petru, apropierea voastră și sfatul vostru mi-au fost de mare ajutor în slujirea mea. În acești opt ani, am trăit cu credință momente foarte frumoase de lumină radioasă în drumul Bisericii, alături de momente în care unii nori s-au adunat pe cer. Am încercat să-l slujim pe Cristos și Biserica sa cu iubire profundă și totală, care este sufletul slujirii noastre. Am dăruit speranță, aceea care ne vine de la Cristos, care singur poate lumina drumul. Împreună putem să-i mulțumim Domnului care ne-a făcut să creștem în comuniune și împreună să-l rugăm să vă ajute să creșteți încă în această unitate profundă, așa încât Colegiul Cardinalilor să fie ca o orchestră, în care diversitățile – expresie a Bisericii universale – colaborează mereu la armonia superioară și unanimă.

Aș vrea să vă las un gând simplu, care-mi stă mult la inimă: un gând despre Biserică, despre misterul său, care constituie pentru noi toți – putem spune – motivația și pasiunea vieții. Mă las ajutat de o expresie a lui Romano Guardini, scrisă chiar în anul în care părinții de la Conciliul al II-lea din Vatican aprobau Constituția Lumen gentium, în ultima sa carte, cu o dedicație personală și pentru mine; de aceea cuvintele din această carte îmi sunt deosebit de dragi. Spune Guardini: Biserica „nu este o instituție închipuită și construită la măsuță…, ci o realitate vie… Ea trăiește de-a lungul cursului timpului, în devenire, ca orice ființă vie, transformându-se… Și totuși în natura sa rămâne mereu aceeași și inima sa este Cristos”. A fost experiența noastră, ieri, mi se pare, în Piață: să vedem că Biserica este un trup viu, însuflețit de Duhul Sfânt și trăiește realmente din forța lui Dumnezeu. Ea este în lume, dar nu este a lumii: este a lui Dumnezeu, a lui Cristos, a Duhului. Am văzut asta ieri. Pentru aceasta, este adevărată și elocventă și cealaltă expresie vestită a lui Guardini: „Biserica se trezește în suflete”. Biserica trăiește, crește și se trezește în sufletele care – asemenea Fecioarei Maria – primesc Cuvântul lui Dumnezeu și-l zămislesc prin lucrarea Duhului Sfânt; îi oferă lui Dumnezeu propriul trup și, tocmai în sărăcia și umilința lor, devin capabili să-l nască pe Cristos astăzi în lume. Prin Biserică, Misterul Întrupării rămâne prezent pentru totdeauna. Cristos continuă să meargă prin timpuri și prin toate locurile.

Să rămânem uniți, iubiți frați, în acest mister: în rugăciune, în special în Euharistia zilnică, și astfel să slujim Biserica și întreaga omenire. Aceasta este bucuria noastră, pe care nimeni nu ne-o poate lua.

Înainte de a vă saluta personal, doresc să vă spun că voi continua să fiu aproape de voi cu rugăciunea, în special în zilele următoare, pentru ca să fiți pe deplin docili față de acțiunea Duhului Sfânt în alegerea noului Papă. Fie ca Domnul să vi-l arate pe cel care este voit de El. Și între voi, în Colegiul Cardinalilor, există și viitorul papă căruia deja astăzi îi promit reverența și ascultarea mea necondiționată. Pentru aceasta, cu afecțiune și recunoștință, vă împart din inimă Binecuvântarea Apostolică.

 

Mesajul de omagiu al Cardinalului Angelo Sodano

Sanctitate,

Cu mare emoție, părinții cardinali prezenți la Roma se adună astăzi în jurul dumneavoastră, pentru a vă manifesta încă o dată afectul lor profund și pentru a vă exprima recunoștința lor vie pentru mărturia dumneavoastră de slujire apostolică abnegată, pentru binele Bisericii lui Cristos și al întregii omeniri.

Sâmbăta trecută, la sfârșitul exercițiilor spirituale în Vatican, dumneavoastră ați voit să mulțumiți colaboratorilor din Curia Romană, recurgând la aceste cuvinte emoționante: „Prietenii mei, aș vrea să vă mulțumesc vouă tuturor nu numai pentru această săptămână, ci pentru acești opt ani, în timpul cărora ați purtat împreună cu mine, cu mare competență, afect, iubire și credință, povara slujirii petrine”.

Iubite și venerate succesor al lui Petru, noi suntem cei care trebuie să vă mulțumim pentru exemplul pe care ni l-ați dat în acești opt ani de pontificat. La 19 aprilie 2005, dumneavoastră vă inserați în lanțul lung de succesori ai apostolului Petru și astăzi, 28 februarie 2013, dumneavoastră vă pregătiți să ne lăsați, așteptând ca să treacă în alte mâini cârma bărcii lui Petru. Astfel se va continua acea succesiune apostolică, pe care Domnul a promis-o sfintei sale Biserici, până când se va auzi pe pământ glasul îngerului din Apocalips care va proclama: „Tempus non erit amplius … consummabitur mysterium Dei” (Ap 10,6-7) „Nu va mai fi timp!… se va împlini misterul lui Dumnezeu”. Astfel se va termina istoria Bisericii, împreună cu istoria lumii, cu venirea cerurilor noi și a pământului nou.

Sfinte Părinte, cu profundă iubire noi am încercat să vă însoțim în drumul dumneavoastră, retrăind experiența discipolilor din Emaus, care, după ce au mers cu Isus o bună bucată de drum, și-au spus unul altuia: „Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum?” (Lc 24,32).

Da, Sfinte Părinte, să știți că ardea și inima noastră când mergeam cu Dumneavoastră în acești ultimi opt ani. Astăzi vrem încă o dată să vă exprimăm toată recunoștința noastră.

În cor vă repetăm o expresie tipică a iubitei dumneavoastre țări natale: „Vergelt’s Gott”, Dumnezeu să vă răsplătească!

Autor: Papa Benedict al XVI-lea
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 28.02.2013
Publicarea pe acest sit: 28.02.2013
Etichete: ,

Lasă un răspuns