Scrisoarea Papei către creştinii din Orientul Mijlociu

Scrisoarea Sfântului Părinte Papa Francisc
către creștinii din Orientul Mijlociu
Vatican, 21 decembrie 2014

Iubiți frați și surori,

„Binecuvântat să fie Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în orice necaz al nostru ca să putem și noi să-i mângâiem pe cei care se află în orice necaz cu mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu” (2Cor 1,3-4).

Mi-au venit în minte aceste cuvinte ale apostolului Paul atunci când m-am gândit să vă scriu vouă, frați creștini din Orientul Mijlociu. Fac asta în iminența Sfântului Crăciun, știind că pentru mulți dintre voi cu notele colindelor se vor amesteca lacrimile și suspinele. Și totuși nașterea Fiului lui Dumnezeu în trupul nostru omenesc este mister inefabil de mângâiere: „A apărut harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire tuturor oamenilor” (Tit 2,11).

Durerea și suferința n-au lipsit din păcate în trecut nici în Orientul Mijlociu. Ele s-au agravat în ultimele luni din cauza conflictelor care chinuiesc regiunea, dar mai ales datorită acțiunii unei organizații teroriste mai recente și îngrijorătoare, de dimensiuni mai înainte inimaginabile, care comite tot soiul de abuzuri și practici nedemne de om, lovind în mod deosebit pe unii dintre voi care ați fost alungați în manieră brutală din ținuturile voastre, unde creștinii sunt prezenți încă din epoca apostolică.

Adresându-mă vouă, nu pot să uit și alte grupuri religioase și etnice care îndură și ele persecuția și consecințele acestor conflicte. Urmăresc zilnic știrile despre suferința enormă a multor persoane în Orientul Mijlociu. Mă gândesc în special la copii, la mame, la bătrâni, la refugiați, la cei care îndură foame, la cel care trebuie să înfrunte duritatea iernii fără un acoperiș sub care să se adăpostească. Această suferință strigă către Dumnezeu și face apel la angajarea noastră a tuturor, în rugăciune și în orice tip de inițiativă. Tuturor vreau să exprim apropierea și solidaritatea mea și a Bisericii și să ofer un cuvânt de mângâiere și de speranță.

Iubiți frați și surori, care dați mărturie cu curaj lui Isus în ținutul vostru binecuvântat de Domnul, mângâierea noastră și speranța noastră este însuși Cristos. De aceea vă încurajez să rămâneți alipiți de El, ca mlădițele de viță, siguri fiind că nici strâmtorarea, nici neliniștea, nici persecuția nu pot să vă despartă de El (cf. Rom 8,35). Fie ca încercarea prin care treceți să întărească credința și fidelitatea voastră a tuturor!

Mă rog pentru ca să puteți trăi comuniunea fraternă după exemplul primei comunități din Ierusalim. Unitatea voită de Domnul nostru este mai mult ca oricând necesară în aceste momente dificile; este un dar al lui Dumnezeu care interpelează libertatea noastră și așteaptă răspunsul nostru. Cuvântul lui Dumnezeu, sacramentele, rugăciunea, fraternitatea să alimenteze și să reînnoiască încontinuu comunitățile voastre.

Situația în care trăiți este un apel puternic la sfințenia vieții, așa cum au atestat sfinții și martirii din orice apartenență eclezială. Amintesc cu afect și venerație pe păstorii și pe credincioșii cărora în ultimele timpuri le-a fost cerută jertfa vieții, adesea numai pentru faptul de a fi creștini. Mă gândesc și la persoanele sechestrate, între care unii episcopi ortodocși și preoții din diferite rituri. Fie ca ei să se poate întoarce sănătoși și teferi în casele și comunitățile lor! Îi cer lui Dumnezeu ca atâta suferință unită cu crucea Domnului să dea roade de bine pentru Biserica și pentru popoarele din Orientul Mijlociu.

În mijlocul dușmăniilor și al conflictelor, comuniunea trăită între voi în fraternitate și simplitate este semn al Împărăției lui Dumnezeu. Sunt mulțumit de raporturile bune și de colaborarea dintre Patriarhii Bisericilor orientale catolice și cele ortodoxe; precum și între credincioșii din diferitele Biserici. Suferințele îndurate de creștini aduc o contribuție inestimabilă la cauza unității. Este ecumenismul sângelui, care cere abandonare încrezătoare în acțiunea Duhului Sfânt.

Fie ca să puteți da mereu mărturie despre Isus prin intermediul dificultăților! Însăși prezența voastră este prețioasă pentru Orientul Mijlociu. Sunteți o turmă mică, dar cu o mare responsabilitate în ținutul unde s-a născut și s-a răspândit creștinismul. Sunteți ca plămada în aluat. Mai înainte de atâtea opere ale Bisericii în domeniul școlar, sanitar sau asistențial, apreciate de toți, bogăția cea mai mare pentru regiune sunt creștinii, sunteți voi. Mulțumesc pentru perseverența voastră!

Efortul vostru de a colabora cu persoane de alte religii, cu evreii și cu musulmanii, este un alt semn al Împărăției lui Dumnezeu. Dialogul interreligios este cu atât mai necesar cu cât este mai dificilă situația. Nu există un alt drum. Dialogul bazat pe o atitudine de deschidere, în adevăr și în iubire, este și cel mai bun antidot la tentația fundamentalismului religios, care este o amenințare pentru credincioșii din toate religiile. Dialogul este în același timp o slujire a dreptății și o condiție necesară pentru pacea atât de mult dorită.

Cea mai mare parte dintre voi trăiesc într-un ambient majoritar musulman. Puteți să-i ajutați pe concetățenii voștri musulmani ca să prezinte cu discernământ o imagine mai autentică a islamului, așa cum vor mulți dintre ei, care repetă că islamul este o religie a păcii și se poate acorda cu respectarea drepturilor umane și să favorizeze conviețuirea tuturor. Va fi un bine pentru ei și pentru întreaga societate. Situația dramatică pe care o trăiesc frații noștri creștini în Irak, dar și yazidii și apartenenți la alte comunități religioase și etnice, cere o luare de poziție clară și curajoasă din partea tuturor responsabililor religioși, pentru a condamna în mod unanim și fără nicio ambiguitate aceste crime și a denunța practica de a invoca religia pentru a le justifica.

Preaiubiților, aproape toți sunteți cetățeni născuți în țările voastre și de aceea aveți obligația și dreptul de a participa pe deplin la viața și la creșterea națiunii voastre. În regiune sunteți chemați să fiți artizani ai păcii, ai reconcilierii și ai dezvoltării, să promovați dialogul, să construiți punți, conform spiritului Fericirilor (cf. Mt 5,3-12), să proclama Evanghelia păcii, deschiși la colaborarea cu toate autoritățile naționale și internaționale.

Doresc să exprimă în mod deosebit stima mea și recunoștința mea față de voi, preaiubiți frați patriarhi, episcopi, preoți, călugări și călugărițe, care însoțiți cu grijă drumul comunităților voastre. Cât este de prețioasă prezența și activitatea celui care s-a consacrat total Domnului și îl slujește în frați, mai ales în cei mai nevoiași, mărturisind măreția sa și iubirea sa infinită! Cât este de importantă prezența păstorilor alături de turma lor, mai ales în momentele de dificultate!

Vouă, tinerilor, vă trimit o îmbrățișare paternă. Mă rog pentru credința voastră, pentru creșterea voastră umană și creștină și pentru ca proiectele voastre cele mai bune să se poată realiza. Și vă repet: „Nu vă fie frică sau rușine că sunteți creștini. Relația cu Isus vă va face disponibili să colaborați fără rezerve cu concetățenii voștri, oricare ar fi apartenența lor religioasă” (Benedict al XVI-lea, Exortația apostolică Ecclesia in Medio Oriente, 63).

La voi, bătrânilor, fac să ajungă sentimentele mele de stimă. Voi sunteți amintirea popoarelor voastre; doresc ca această amintire să fie sămânță de creștere pentru noile generații.

Aș vrea să-i încurajez pe cei dintre voi care lucrează în domeniile foarte importante ale carității și educației. Admir munca pe care o faceți, în special prin Caritas-uri și cu ajutorul organizațiilor caritative catolice din diferite țări, ajutându-i pe toți fără preferințe. Prin mărturia carității, voi oferiți cel mai valoros sprijin vieții sociale și contribuiți și la pacea de care regiunea este înfometată ca de pâine. Dar și în domeniul educației este în joc viitorul societății. Cât este de importantă educația la cultura întâlnirii, la respectarea demnității persoanei și a valorii absolute a fiecărei ființe umane!

Preaiubiților, deși puțini din punct de vedere numeric, sunteți protagoniști ai vieții Bisericii și a țărilor în care trăiți. Toată Biserica este aproape de voi și vă susține, cu mare afect și stimă față de comunitățile voastre și misiunea voastră. Vom continua să vă ajutăm cu rugăciunea și cu celelalte mijloace la dispoziție.

În același timp, continui să îndemn comunitatea internațională să vină în întâmpinarea necesităților voastre și ale celorlalte minorități care suferă; în primul rând, promovând pacea prin intermediul negocierii și a muncii diplomatice, căutând să se zăgăzuiască și să se stopeze cât mai repede violența care a cauzat deja prea multe daune. Reafirm cea mai mare condamnare a traficurilor de arme. Avem nevoie mai degrabă de proiecte și inițiative de pace, pentru a promova o soluție globală la problemele din regiune. Cât timp va trebui să mai sufere Orientul Mijlociu datorită lipsei păcii? Nu putem să ne resemnăm cu conflictele ca și cum n-ar fi posibilă o schimbare! Mergând pe urma pelerinajului meu în Țara Sfântă și a ulterioarei întâlniri de rugăciune în Vatican cu președinții israelian și palestinian, vă invit să continuați să vă rugați pentru pace în Orientul Mijlociu. Cel care a fost constrâns să părăsească propriile ținuturi, fie ca să se poată întoarce și trăi în demnitate și siguranță. Fie ca asistența umanitară să crească, punând mereu în centru binele persoanei și al fiecărei țări respectând identitatea sa proprie, fără a pune înainte alte interese. Fie ca întreaga Biserică și comunitatea internațională să devină tot mai conștiente de importanța prezenței voastre în regiune.

Iubite surori și iubiți frați creștini din Orientul Mijlociu, aveți o mare responsabilitate și nu sunteți singuri în înfruntarea ei. De aceea am voit să vă scriu pentru a vă încuraja și pentru a vă spune cât sunt de prețioase prezența voastră și misiunea voastră în acest ținut binecuvântat de Domnul. Mărturia voastră îmi face atât de mult bine. Mulțumesc! În fiecare zi mă rog pentru voi și pentru intențiile voastre. Vă mulțumesc pentru că știu că voi, în suferințele voastre, vă rugați pentru mine și pentru slujirea mea adusă Bisericii. Sper mult să am harul de a veni personal să vă vizitez și să vă întăresc. Fecioara Maria, Toată Sfântă Maică a lui Dumnezeu și Mama noastră, să vă însoțească și să vă ocrotească mereu cu duioșia sa. Vouă tuturor și familiilor voastre vă trimit Binecuvântarea Apostolică și vă urez să trăiți Sfântul Crăciun în iubirea și în pacea lui Cristos Mântuitorul.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 21.12.2014
Publicarea pe acest sit: 22.12.2014
Etichete:

Lasă un răspuns