Predica Papei la Liturghia din Piaţa Ieslei din Betleem

Predica Sfântului Părinte Papa Francisc
la Liturghia celebrată în Piața Ieslei
Betleem, 25 mai 2014

„Acesta este semnul: veți găsi un copil înfășat și culcat în iesle” (Lc 2,12).

Ce har mare să celebrez Euharistia la locul în care s-a născut Isus! Îi mulțumesc lui Dumnezeu și vă mulțumesc vouă care m-ați primit în acest pelerinaj al meu: președintelui Mahmoud Abbas și celorlalte autorități; patriarhului Fouad Twal, celorlalți Episcopi și Ordinariilor din Țara Sfântă, preoților, bunilor franciscani, persoanelor consacrate și celor care se străduiesc pentru a ține vie credința, speranța și caritatea în aceste teritorii; reprezentanțelor de credincioși care provin din Gaza, din Galileea, migranților din Asia și din Africa. Mulțumesc pentru primirea voastră!

Pruncul Isus, născut la Betleem, este semnul dat de Dumnezeu celui care aștepta mântuirea și rămâne pentru totdeauna semnul duioșiei lui Dumnezeu și al prezenței sale în lume. Îngerul le spune păstorilor: „Acesta este semnul: veți găsi un copil…”.

Și astăzi copiii sunt un semn. Semn de speranță, semn de viață, dar și semn „diagnostic” pentru a înțelege starea de sănătate a unei familii, a unei societăți, a întregii lumi. Atunci când copiii sunt primiți, iubiți, păziți, ocrotiți, familia este sănătoasă, societatea se îmbunătățește, lumea este mai umană. Să ne gândim la opera pe care o desfășoară Institutul Effeta Paul al VI-lea în favoarea copiilor palestinieni surdo-muți: este un semn concret al bunătății lui Dumnezeu. Este un semn concret că societatea se îmbunătățește.

Dumnezeu ne repetă astăzi și nouă, bărbați și femei din secolul al XXI-lea: „Acesta este semnul”, căutați copilul…

Pruncul din Betleem este fragil, ca toți nou-născuții. Nu știe să vorbească, și totuși este Cuvântul făcut trup, venit să schimbe inima și viața oamenilor. Acel Prunc, ca orice prunc, este slab și are nevoie să fie ajutat și ocrotit. Și astăzi copiii au nevoie să fie primiți și apărați, încă din sânul matern.

Din păcate, în această lume care a dezvoltat tehnologiile cele mai sofisticate, există încă atâția copii în condiții inumane, care trăiesc la marginile societății, în periferiile marilor orașe sau în zonele rurale. Atâția copii sunt încă astăzi exploatați, maltratați, sclavi, obiect de violență și de traficuri ilicite. Prea mulți copii sunt astăzi refugiați, emigrați, uneori înecați în mări, în special în apele Mediteranei. De toate acestea noi ne rușinăm astăzi în fața lui Dumnezeu, a lui Dumnezeu care s-a făcut Prunc.

Și ne întrebăm: cine suntem noi în fața lui Isus Prunc? Cine suntem noi în fața pruncilor de astăzi? Suntem ca Maria și Iosif, care-l primesc pe Isus și se îngrijesc de el cu iubire maternă și paternă? Sau suntem ca Irod, care vrea să-l elimine? Suntem ca păstorii, care merg în grabă, se îngenunchează pentru a-l adora și oferă darurile lor umile? Sau suntem indiferenți? Suntem oare retorici și pietiști, persoane care exploatează imaginile copiilor săraci în scop de profit? Suntem capabili să stăm lângă ei, să „pierdem timp” cu ei? Știm să-i ascultăm, să-i păzim, să ne rugăm pentru ei și cu ei? Sau îi neglijăm, pentru a ne ocupa de interesele noastre?

„Acesta este semnul: veți găsi un copil…”. Poate că acel prunc plânge. Plânge pentru că îi este foame, pentru că îi este frig, pentru că vrea să stea în brațe… Și astăzi plâng copiii, plâng mult, și plânsul lor ne interpelează. Într-o lume care aruncă în fiecare zi tone de mâncare și de medicamente, există copii care plâng în zadar din cauza foamei sau a bolilor curabile cu ușurință. Într-un timp care proclamă ocrotirea minorilor, se comercializează arme care ajung în mâinile copiilor-soldați; se comercializează produse confecționate de mici muncitori-sclavi. Plânsul lor este sufocat: plânsul acestor copii este sufocat! Trebuie să lupte, trebuie să muncească, nu pot să plângă! Dar plâng pentru ei mamele, Rahele de astăzi: plâng pe copiii lor și nu vor să fie mângâiate (cf. Mt 2,18).

„Acesta este semnul”: veți găsi un copil. Pruncul Isus născut la Betleem, fiecare prunc care se naște și crește în orice parte a lumii, este semn diagnostic, care ne permite să verificăm starea de sănătate a familiei noastre, a comunității noastre, a națiunii noastre. Din această diagnoză clară și onestă poate să provină un nou stil de viață, în care raporturile să nu mai fie de conflict, de samavolnicie, de consumism, ci să fie raporturi de fraternitate, de iertare și de reconciliere, de împărtășire și de iubire.

O, Marie, Mama lui Isus,
tu care ai primit, învață-ne să primim;
tu care ai adorat, învață-ne să adorăm;
tu care ai urmat, învață-ne să urmăm. Amin.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 25.05.2014
Publicarea pe acest sit: 25.05.2014
Etichete: , , ,

Lasă un răspuns