Predica Papei la canonizarea a 35 de Sfinţi

Predica Sfântului Părinte Papa Francisc
la Liturghia cu canonizarea lui
Andrei de Soveral, Ambroziu Francisc Ferro,
Matei Moreira și 27 de însoțitori;
Cristofor, Anton și Ioan;
Faustin Míguez și Angelo din Acri 

duminică, 15 octombrie 2017

Parabola pe care am ascultat-o ne vorbește despre Împărăția lui Dumnezeu ca despre o sărbătoare de nuntă(cf. Mt 22,1-14). Protagonist este fiul regelui, mirele, în care este ușor să-l întrevedem pe Isus. Însă în parabolă nu se vorbește niciodată despre mireasă, ci despre invitații mulți, doriți și așteptați: ei îmbracă haina de nuntă. Acei invitați suntem noi, noi toți, pentru că Domnul dorește „să celebreze nunta” cu fiecare dintre noi. Așadar, raportul nostru cu El, nu poate să fie numai acela al supușilor evlavioși cu regele, al servitorilor fideli cu stăpânul sau al școlarilor silitori cu învățătorul, ci este înainte de toate acela al miresei iubite cu mirele. Cu alte cuvinte, Domnul ne dorește, ne caută și ne invită, și nu se mulțumește ca noi să îndeplinim bunele îndatoriri și să respectăm legile sale, ci vrea o adevărată comuniune de viață cu noi, un raport făcut din dialog, încredere și iertare.

Aceasta este viața creștină, o istorie de iubire cu Dumnezeu, unde Domnul ia inițiativa gratuit și unde niciunul dintre noi nu poate să se laude că numai el este invitat: nimeni nu este privilegiat față de alții, ci fiecare este privilegiat în fața lui Dumnezeu. Din această iubire gratuită, tandră și privilegiată se naște și se renaște mereu viața creștină. Punem să ne întrebăm dacă, măcar o dată pe zi, îi mărturisim Domnului iubirea noastră față de El; dacă ne amintim, printre atâtea cuvinte, să-i spunem în fiecare zi: „Te iubesc, Doamne! Tu ești viața mea”. Pentru că, dacă se pierde iubirea, viața creștină devine sterilă, devine un trup fără suflet, o morală imposibilă, un ansamblu de principii și legi care trebuie respectate fără un motiv. În schimb, Dumnezeul vieții așteaptă un răspuns de viață, Domnul iubirii așteaptă un răspuns de iubire. Adresându-se unei Biserici, în cartea Apocalipsului, El face un reproș precis: „Ai părăsit iubirea ta cea de la început” (2,4). Iată pericolul: o viață creștină de rutină, unde se mulțumesc cu „normalitatea”, fără elan, fără entuziasm și cu amintirea scurtă. În schimb să reînsuflețim amintirea primei iubiri: suntem cei iubiți, cei invitați la nuntă și viața noastră este un dar, pentru că fiecare zi este oportunitatea magnifică de a răspunde la invitație.

Însă Evanghelia ne atenționează: invitația poate să fie refuzată. Mulți invitați au spus nu, pentru că erau prinși de interesele lor: „Dar ei n-au luat în seamă și s-au dus: care la ogorul său, care la negustoria lui„, spune textul (Mt 22,5). Un cuvânt revine: al său; este cheia pentru a înțelege motivul refuzului. De fapt, invitații nu se gândeau că nunta ar fi tristă sau plictisitoare, ci pur și simplu „n-au luat în seamă”: era distrași de interesele lor, preferau mai degrabă să aibă ceva decât să intre în joc, așa cum cere iubirea. Iată cum ne distanțăm de iubire, nu din răutate, ci pentru că preferăm acel al meu: siguranțele, autoafirmarea, comoditățile… Atunci ne tolănim pe fotoliile câștigurilor, ale plăcerilor, ale vreunei hobby care ne face să fim un pic veseli, dar astfel îmbătrânim repede și rău, pentru că îmbătrânim înăuntru: când inima nu se dilată, se închide, îmbătrânește. Și când totul depinde de eu – de ceea ce-mi convine, de ceea ce-mi folosește, de ceea ce vreau – devenim chiar rigizi și răi, reacționăm în mod rău pentru nimic, ca invitații din Evanghelie, care au ajuns să insulte și chiar să ucidă (cf. v. 6) pe cei care aduceau invitația, numai pentru că îi incomodau.

Așadar Evanghelia ne întreabă în ce parte stăm: de partea eu-lui sau de partea lui Dumnezeu? Pentru că Dumnezeu este contrariul egoismului, al autoreferențialității. El – ne spune Evanghelia -, în fața refuzurilor continue pe care le primește, în fața închiderilor față de invitațiile sale, merge înainte, nu amână sărbătoarea. Nu se resemnează, ci continuă să invite. În fața „nu”-urilor, nu închide ușa în nas, ci include și mai mult. Dumnezeu, în fața nedreptăților îndurate, răspunde cu o iubire mai mare. Noi, când suntem răniți de greșeli și refuzuri, adesea păstrăm în noi insatisfacție și supărare. Dumnezeu, în timp ce suferă datorită „nu”-urilor noastre, continuă în schimb să relanseze, merge înainte ca să pregătească binele și pentru cel care face răul. Pentru că așa este iubirea, așa face iubirea; pentru că numai așa se învinge răul. Astăzi acest Dumnezeu, care nu pierde niciodată speranța, ne implică să facem ca El, să trăim după iubirea adevărată, să depășim resemnarea și alintările eu-ului nostru supărăcios și leneș.

Există un ultim aspect pe care-l subliniază Evanghelia: haina invitaților, care este indispensabilă. De fapt, nu este suficient a răspunde o dată la invitație, a spune „data” și gata, ci este nevoie să îmbrăcăm haina, este nevoie de obișnuința de a trăi iubirea în fiecare zi. Pentru că nu se poate spune: „Doamne, Doamne” fără a trăi și a pune în practică voința lui Dumnezeu (cf. Mt 7,21). Avem nevoie să ne îmbrăcăm în fiecare zi cu iubirea sa, să reînnoim în fiecare zi alegerea lui Dumnezeu. Sfinții canonizați astăzi, mai ales martirii mulți, indică această cale. Ei n-au spus „da” iubirii în cuvinte și pentru un pic, ci cu viața și până la sfârșit. Haina lor zilnică a fost iubirea lui Isus, acea iubire nebună care ne-a iubit până la sfârșit, care a lăsat iertarea sa și haina sa celor care-l răstigneau. Și noi am primit la Botez haina albă, haina de nuntă pentru Dumnezeu. Să-i cerem Lui, prin mijlocirea acestor frați și surori sfinți ai noștri, harul de a alege și a îmbrăca în fiecare zi această haină și de a o menține curată. Ce-i de făcut? Înainte de toate, mergând să primim fără frică iertarea Domnului: este pasul decisiv pentru a intra în sala nunții ca să celebrăm sărbătoarea iubirii cu El.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Anton Dancă
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Radio Vatican
Publicarea în original: 15.10.2017
Publicarea pe acest sit: 16.10.2017
Etichete: ,

Comments are closed