Predica IPS Lucian Mureşan în a doua zi a Paştelui

Predica IPS Lucian Mureșan,
Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș,
Mitropolit al Bisericii Române Unite
cu Roma, Greco-Catolică,
în a doua zi a Paștelui
luni, 28 aprilie 2003

Preacucernici frați preoți,
Iubiți fii ai Învierii,

Împreună cu toți creștinii care cred și mărturisesc Învierea lui Isus, mulțumim și ne bucurăm de aceste zile sfinte în care am reușit să ne apropiem mai mult de Dumnezeu printr-o spovadă bună, să ne unim cu El prin Dumnezeiasca Euharistie, smulgându-ne din preocupările, deseori prea pământene, pentru a întâlni Viața cea adevărată, Care a ieșit biruitoare din mormânt și din moarte. Nouă ne sunt adresate invitațiile din minunatele imne liturgice, ocazionate de această măreață solemnitate a Învierii: „Bucurați-vă popoare și vă veseliți! Îngerul a șezut pe piatra mormântului; acela ne-a binevestit nouă, zicând: Cristos, Mântuitorul lumii, a înviat din morți și a umplut toate de bună mireasmă. Bucurați-vă popoare și vă veseliți!” (din Laudele din Lunea luminată). Cum să nu tresalte inima de bucurie văzând pe atâția fii și fiice ale acestui oraș, adunați în număr atât de mare, pentru a participa fiecare, atât cât poate cuprinde, la marele mister al Învierii Răscumpărătorului nostru! Cum să nu se umple inima de bucurie când această mulțime de fii și fiice primesc, cu credință și cu dragoste pe însuși Cristos, în taina Trupului și a Sângelui Său, la Sfânta Liturghie! Pentru acestea, și pentru multe altele, pe care le știm și pe care nu le știm, mulțumim lui Dumnezeu întru bucuria inimii.

Iubiții mei,

Textele evanghelice din primele două zile de Paști sunt luate din Ioan. Ele amintesc de preexistența Fiului lui Dumnezeu, Cuvântul, mai înainte de începutul zidirii; iar zidirea s-a făcut prin Fiul „și fără de El nimic nu s-a făcut din tot ce s-a făcut” pentru că „întru El era viața și viața era lumina oamenilor” (In 1,3-4). Acest Fiu al lui Dumnezeu „s-a făcut trup și a locuit printre noi și noi am văzut mărirea Lui, mărire ca a unuia născut din Tatăl, plin de har și de adevăr” (In 1,14). Această mărire a Fiului lui Dumnezeu întrupat s-a văzut și se vede în Învierea Sa glorioasă din morți, când întreaga zidire alterată de păcat este restaurată, iar celor care îl primesc și se închină învierii Sale le dă puterea să redevină fii ai lui Dumnezeu (cf In 1,12).

Credința în Înviere este făcătoare și născătoare de fii ai lui Dumnezeu!

Amintirea Sfântului Ioan Botezătorul, ca unul care a venit să mărturisească despre Lumină, nefiind el Lumina, se constituie într-o invitație la a depune toate eforturile pentru a fi „martori calificați” și „mărturii vii” ale prezenței Mântuitorului în lumea în care trăim, lume care are nevoie mai mult ca oricând de creștini adevărați.

Ioan Botezătorul a fost întrebat de trimișii reprezentanților iudeilor din Ierusalim, cine este? Este Cristosul? Este proorocul? La care Ioan răspunde că el nu este Cristos, nici proorocul, ci este „glasul celui ce strigă în pustiu: Îndreptați calea Domnului!” (In 1,21-23). Ioan chema la convertire pentru a-L putea primi pe Mielul lui Dumnezeu, într-o lume ca un pustiu, ignorantă și ostilă valorilor pe care Cuvântul întrupat le-a adus de la Tatăl. Tot Ioan mai spune că, „în mijlocul vostru se află Acela pe care voi nu-L cunoașteți” (In 1,26).

Să încercăm să actualizăm situațiile de atunci. Într-o lume, deseori ca un pustiu, este nevoie de glasuri, de vieți care strigă și cheamă la convertire; într-o lume care se ateizează, sau în care valorile veșnice sunt substituite cu alte „valori” este nevoie de mărturie susținută; într-o lume care nu-L cunoaște încă pe Dumnezeu, sau care-L cunoaște insuficient, este mare nevoie de mărturie; iar temelia unei mărturii temeinice stă în Învierea lui Isus din morți. Cel înviat se află în mijlocul nostru, iar noi nu-L cunoaștem încă sau nu-L cunoaștem destul. Ioan Botezătorul ne este oferit ca model și învățător întru cele ale mărturiei pentru Cel ce este Lumina lumii, Viața și mântuirea noastră.

În acest sens se adresa Sfântul Părinte Papa miilor de pelerini adunați în Piața Sfântul Petru din Roma, ieri, în Duminica Divinei Îndurări, pentru beatificarea a șase servitori ai lui Dumnezeu, apostoli și martori ai unei vieți reînnoite de Isus cel înviat: „Vestea Bună este un mesaj universal destinat oamenilor din toate timpurile. El este adresat în mod personal fiecăruia și trebuie transpus în viața de zi cu zi. Atunci când creștinii devin „Evanghelii vii”, ei se transformă în „semne” elocvente ale îndurării Domnului, iar mărturia lor ajunge mai ușor la inima oamenilor. Ca instrumente docile în mâna Providenței divine, se imprimă adânc în istorie”.

Iubiți credincioși,

Sărbătoarea Învierii, prin dinamismul ei, trezește în noi sentimente alese și hotărâri ferme de angajare cu mai mult elan în câmpul misiunii pentru mărturia de viață creștină, de viață cu Cristos. Avem bolnavi, părăsiți, săraci, în închisori, dar avem și atâția frați care mai trăiesc sub povara marilor mustrări de conștiință sau a „nevederii” lui Dumnezeu, mai avem atâția frați și surori încătușați de ghiarele morții sau dezvlăguiți de indiferență și nepăsare, pentru toți aceștia, și nu numai, trebuie să fim glasuri și ecouri ale speranței neînvinse, care strigă: A înviat Isus și au căzut diavolii; a înviat Isus și viața stăpânește; a înviat Isus, nu vă temeți!

Așa cum v-am îndemnat și prin Scrisoarea Pastorală, despre al cărui mesaj ați luat aminte ieri, vă îndemn și acum să rămâneți făcători de pace, martori ai Învierii și ai vieții Domnului Isus, semne ale Dumnezeului celui viu (cf LG,38). Prin Născătoarea de Dumnezeu și Maica Luminii. Amin!

Autor: IPS Lucian Mureșan
Copyright: BRU.ro
Publicarea în original: 28.04.2003
Publicarea pe acest sit: 28.04.2003
Etichete: ,

Lasă un răspuns