Pastorala de Paşti a PS Böcskei László

Mesaj la Învierea Domnului 2014
al PS Böcskei László,
Episcop romano-catolic de Oradea

Frați și surori întru Cristos, iubiți credincioși!

Nu ne este ușor să exprimăm în cuvinte profunzimea mesajului Sfintelor Paști, deoarece aici nu este vorba doar de prezentarea unor evenimente sau trăiri, ci este vorba despre revelarea întregului adevăr, care implică întreaga realitate a existenței noastre. În această realitate se regăsește pe de o parte gândul și planul lui Dumnezeu despre noi oamenii, creaturile sale. Putem cunoaște acest gând din diferitele etape ale istoriei mântuirii noastre. Pe de altă parte, în realitatea existenței noastre se regăsește și calea pe care trebuie să o urmăm, pentru ca să putem atingem scopul rânduit nouă de Dumnezeu. Fiind așadar vorba de adâncurile existenței noastre, dar și de o cale care ne conduce din întuneric spre adevărata lumină, putem spune că trăirea misterului pascal nu se realizează atât de mult pe plan emoțional sau al experiențelor, cât mai ales pe planul credinței noastre.

În descrierile biblice referitoare la evenimentele pascale, așa cum au fost formulate de către evangheliști, suntem conduși spre o clarviziune interioară, o iluminare, care este capabilă să înlăture sentimentele de deznădejde sau de eșec. Privind la oricare dintre relatări, descoperim același lucru:din adâncul tristeții, al disperării începe să răsară ceva nou, întunericul se transformă în lumină, lipsa țelului se transformă într-o direcție și o sarcină precisă. Iar toate acestea n-i se arată într-un mod tainic, sub o formă care în ciuda faptului că se află dincolo de lumea experiențelor noastre obișnuite, nu este exclusivă sau repulsivă, ci atractivă și primitoare. Este vorba de misterul mormântului, acolo unde Dumnezeu face posibilă trăirea și experimentarea acestei noi realități, dincolo de limitele naturii umane. Maria Magdalena, și femeile sfinte, Petru, Ioan precum și ceilalți apostoli sunt primii, care împărtășesc această experiență.

Evanghelia din duminica Sfintelor Paști ne relatează un astfel de caz. Maria Magdalena, care se grăbește să ajungă la mormânt, cuprinsă fiind de griji, se regăsește în fața unei realități neașteptate: „…piatra de la intrare era dată la o parte! ” (In 20,1). Experimentarea acestei noi realități nu este doar o soluție la preocupările ei – „cine va rostogoli piatra de la intrare? ” (Mc 16, 4) -, este scânteia de început a unei transformări, care presupune un drum nou.

„Cine va rostogoli piatra de la intrare?” (Mc 16, 4) – Aceasta este întrebarea care ne conduce la misterul pascal. Această întrebare ne privește și pe noi! Nu este vorba despre o întrebare academică, literară sau teologică, ci mai degrabă se vorbește aici despre pulsul agitat al naturii umane, cu durerea, teama, tristețea vieții noastre. În viața fiecărui om este prezentă piatra de mormânt, care reprezintă o povară, este prezentă piatra din cauza căreia suferim, este prezentă piatra care ne limitează libertatea și închide posibilitățile ce ne stau în față. Este piatra care ne împiedică să ne agățăm de ultimele speranțe.

Adesea auzim spunându-se: „mulți oameni trăiesc fără un scop, irosesc posibilitățile oferite de viață”. Însă nu întotdeauna este așa. De cele mai multe ori nu este așa! Ci este vorba despre țeluri false, greșite, despre țeluri care, deși par atrăgătoare pe moment, nu conduc nicăieri și îl macină pe om, care apoi, lipsit de puteri, nu se mai poate ridica, și își pierde pofta de viață. Sunt mulți astfel de oameni care trăiesc printre noi, deoarece țelurile false, aparent promit mult – confort și bunăstare, putere și libertinism, uneori chiar și stăpânire. Nu promit însă liniștea mormântului ca punct de plecare, unde găsim pietrele de la intrare rostogolite, și de unde putem porni ușurați pe noul nostru drum, de data aceasta fără frică și fără îngrijorare.

Frați și surori în Domnul Isus, mesajul pascal vorbește despre întregul adevăr al vieții noastre: despre pietrele pe care le purtăm, deoarece deseori înaintăm în direcția greșită. Dar mesajul pascal ne spune în același timp, că există o direcție corectă: liniștea mormântului, ca exprimare a prezenței lui Dumnezeu în viața noastră, și credința în Isus Cristos, în lumina legăturii noastre profunde cu El.

„Învierea lui Cristos înseamnă că Dumnezeu nu «peticește»această viață aici pe pământ, ci începe ceva nou cu ea.” – scrie un preot. Trebuie să înțelegem acest lucru, deoarece Dumnezeu dorește să coordoneze și viața noastră, a fiecăruia dintre noi, spre un nou început. Să nu ne plângem deci și să nu ne întristăm, dacă Domnul nu împărtășește planurile, ideile, modul nostru de viață, ci ne oferă în schimb ceva cu totul nou. Doresc tuturor ca această sărbătoare a Învierii să însemne un prilej de a descoperi direcția corectă, dar și curajul de a porni la drum, pentru ca în Cristos cel înviat să descoperim ceea ce este nou, luminos și valoros pentru viața noastră. Doresc tuturor fraților mei întru Preoție, persoanelor consacrate, iubiților credincioși și oamenilor cu bunăvoință, ca zorii Sfintelor Paști să aducă bucuria adevăratei treziri, dorința angajamentului pentru un nou început, și binecuvântarea lui Dumnezeu asupra vieții tuturor!

Böcskei László,
Episcop romano-catolic de Oradea

Autor: PS László Böcskei
Publicarea în original: 20.04.2014
Publicarea pe acest sit: 16.04.2014
Etichete: ,

Lasă un răspuns