Mesajul Urbi et Orbi – Crăciun

Mesajul Urbi et Orbi
al Sanctității Sale Papa Benedict al XVI-lea
25 decembrie 2006

„Salvator noster natus est in mundo” (Misalul Roman).

„S-a născut în lume Mântuitorul nostru”. Noaptea aceasta, încă o dată, am ascultat în bisericile noastre această veste care, cu toată scurgerea veacurilor, își păstrează nealterată prospețimea. Este o veste cerească ce invită să nu ne temem, căci a înmugurit „o bucurie mare care va fi pentru tot poporul” (Luca 2,10). Este o veste de speranță, deoarece face cunoscut că, în acea noapte de peste două mii de ani în urmă, „s-a născut în cetatea lui David un mântuitor, care este Cristos Domnul” (Luca 2,11). Odinioară păstorilor așezați pe colina de la Betleem; astăzi nouă, tuturor locuitorilor acestei lumi a noastre, Îngerul Crăciunului repetă: „S-a născut Mântuitorul; s-a născut pentru voi! Veniți să-l adorăm!”

Mai are însă valoare și însemnătate un „Mântuitor” pentru omul celui de-al treilea mileniu? Mai este necesar un „Mântuitor” pentru omul care a ajuns pe Lună și pe Marte și se pregătește să cucerească universul; pentru omul care explorează fără limite secretele naturii și reușește să descifreze până și codurile minunate ale genomului uman? Are nevoie de un Mântuitor omul care a inventat comunicarea interactivă, care navighează în oceanul virtual al internetului, și grație celor mai moderne și avansate tehnologii mass-mediatice, a transformat de acum Pământul, această mare casă comună, într-un mic sat global? Acest om al secolului douăzeci și unu se prezintă ca artizan sigur și autosuficient al destinului propriu, făuritor entuziasmat de succese indiscutabile.

Pare, dar nu este așa. Se moare încă de foame și de sete, de boală și de sărăcie în acest timp de abundență și de consumism fără frâu. Există încă ființe umane sclave, exploatate și ofensate în demnitatea lor; există victime ale urii rasiale și religioase, și persoane împiedicate, în libera profesare a propriei credințe, de intoleranțe și discriminări, de ingerințe politice și constrângeri fizice sau morale. Există persoane care își văd propriul trup și pe cel al celor dragi ai lor, mai ales copii, chinuit de folosirea armelor, de terorism și de orice gen de violență într-o epocă în care toți invocă și proclamă progresul, solidaritatea și pacea pentru toți. Și ce să spunem despre aceia care, lipsiți de speranță, sunt constrânși să își lase propriile case și propriile patrii pentru a căuta în altă parte condiții de viață demne de om? Ce este de făcut pentru a-i ajuta pe cei înșelați de ieftini profeți de fericire, pe cei fragili în relații și incapabili să își asume responsabilități stabile pentru prezentul propriu și pentru propriul viitor, trebuind să umble în tunelul solitudinii și sfârșind adesea ca robi al alcoolului sau al drogurilor? Ce să gândim despre cei care aleg moartea crezând că aduc un imn vieții?

Cum să nu simțim că tocmai din adâncul acestei umanități în același timp vesele și disperate se înalță o invocație sfâșietoare de ajutor? E Crăciun: astăzi intră în lume „lumina adevărată, aceea care luminează tot omul” (Ioan 1,9). „Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi” (ibid, 1,14), proclamă evanghelistul Ioan. Astăzi, chiar astăzi, Cristos vine din nou „la ai săi” și celui care îl primește îi dă „puterea să devină fiu al lui Dumnezeu”; adică îi oferă oportunitatea de a vedea slava divină și a gusta bucuria Iubirii, care la Betleem s-a întrupat pentru noi. Astăzi, și astăzi, „Mântuitorul nostru s-a născut în lume” pentru că știe că avem nevoie de el. Cu toate aceste forme de progres, ființa umană a rămas aceeași dintotdeauna: o libertate trasă într-o parte și în alta între bine și rău, între viață și moarte. Și tocmai acolo, în intimitatea ei, în ceea ce Biblia numește „inimă”, ea are nevoie mereu să fie „salvată”. Iar în actuala epocă post modernă are, poate, și mai multă nevoie de un Mântuitor, întrucât societatea în care trăiește a devenit mai complexă și amenințările pentru integritatea sa personală și morală au devenit mai insidioase. Cine îl poate apăra pe om dacă nu acela care îl iubește până la a-l jertfi pe cruce pe Fiul său unul-născut ca Mântuitor al lumii?

„Salvator noster – Mântuitorul nostru”, Cristos este Mântuitorul și al omului de astăzi. Cine va face să răsune în orice colț al Pământului, în mod credibil, acest mesaj de speranță? Cine își va da silința pentru ca să fie recunoscut, protejat și promovat binele integral al persoanei umane, drept condiție a păcii, respectând fiecare bărbat și fiecare femeie în demnitatea proprie? Cine va ajuta să se înțeleagă că prin bunăvoință, rațiune și moderație este posibil a evita ca situațiile conflictuale să se înăsprească și, mai mult, a le conduce la soluții drepte? Cu profundă durere mă gândesc, în această zi de sărbătoare, la regiunea Orientului Mijlociu, marcată de nenumărate și grave crize și conflicte, și urez să se deschidă spre perspective de pace justă și durabilă, în respectarea drepturilor inalienabile ale popoarelor care o compun. Pun în mâinile Pruncului divin de la Betleem semnalele de reluare a dialogului dintre israelieni și palestinieni, la care am fost martori în aceste zile, și speranța unor ulterioare evoluții încurajatoare. Am încrederea ca, după atâtea victime, distrugeri și nesiguranțe, să supraviețuiască și să progreseze un Liban democratic, deschis celorlalți, în dialog cu culturile și religiile. Fac apel la toți cei care au în mână destinele Irakului, pentru ca să înceteze cumplita violență care însângerează țara și să fie asigurată fiecărui locuitor al său o existență normală. Îl invoc pe Dumnezeu pentru ca în Sri Lanka să găsească ascultare, în părțile care luptă, năzuința populațiilor pentru un viitor de fraternitate și de solidaritate; pentru ca în Darfur și pretutindeni în Africa să se pună capăt conflictelor fratricide și să fie vindecate curând rănile deschise în trupul acestui Continent, să se consolideze procesele de reconciliere, de democrație și dezvoltare. Fie ca Pruncul divin, Principele păcii, să facă să se stingă acele focare de tensiune care fac nesigur viitorul celorlalte părți ale lumii, în Europa ca și în America Latină.

„Salvator noster – Mântuitorul nostru”: aceasta este speranța noastră; aceasta este vestea pe care Biserica o face să răsune și la acest Crăciun. Prin Întrupare, amintește Conciliul Vatican II, „Fiul lui Dumnezeu s-a unit într-un anume fel cu fiecare om” (cfr Gaudium et spes, 22). De aceea, Nașterea Capului este și nașterea trupului, după cum notează Pontiful Sfântul Leon cel Mare. La Betleem s-a născut poporul creștin, trup mistic al lui Cristos în care fiecare mădular este strâns unit cu celălalt într-o totală solidaritate. Mântuitorul nostru s-a născut pentru toți. Trebuie să Îl proclamăm nu numai prin cuvinte, ci și prin întreaga noastră viață, dând lumii mărturia unor comunități unite și deschise, în care domnește fraternitatea și iertarea, primirea și serviciul reciproc, adevărul, dreptatea și iubirea.

Comunitate mântuită de Cristos. Aceasta este adevărata natură a Bisericii care se nutrește din Cuvântul Său și din Trupul Său euharistic. Numai redescoperind darul primit, Biserica îl poate mărturisi tuturor pe Cristos Mântuitorul; o face cu entuziasm și pasiune, în deplinul respect al fiecărei tradiții culturale și religioase; o face cu bucurie știind că acela pe care îl vestește nu ia nimic din ceea ce este autentic uman, ci îl duce la împlinirea sa. Într-adevăr, Cristos vine să distrugă doar răul, doar păcatul; restul, tot restul el îl înalță și îl desăvârșește. Cristos nu ne salvează de umanitatea noastră, ci prin ea; nu ne salvează de lume, ci a venit în lume pentru ca lumea să se mântuiască prin el (cfr Ioan 3,17).

Dragi frați și surori, oriunde ați fi, să ajungă la voi acest mesaj de bucurie și de speranță: Dumnezeu s-a făcut om în Isus Cristos, s-a născut din Fecioara Maria și se renaște astăzi în Biserică. El duce tuturor iubirea Tatălui ceresc. El este Mântuitorul lumii! Nu vă temeți, deschideți-i inima, primiți-l, pentru ca Împărăția sa de iubire și de pace să devină moștenirea comună a tuturor. Crăciun Fericit!”

Autor: Papa Benedict al XVI-lea
Traducător: Radio Vatican
Copyright: Libreria Editrice Vaticana
Publicarea în original: 25.12.2006
Publicarea pe acest sit: 25.12.2006
Etichete: , ,

Lasă un răspuns