Mesajul Papei cu ocazia Întâlnirii G20

Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc
cu ocazia întâlnirii G20 din Hamburg
7-8 iulie 2017

Excelenței Sale
Angela Merkel
cancelar al Republicii Federale Germania

Ca urmare a întâlnirii noastre recente în Vatican și răspunzând la cererea dumneavoastră oportună, doresc să vă transmit câteva considerații care îmi stau la inimi mie și tuturor păstorilor din Biserica catolică, în vederea următoarei întâlniri G20, în care sunt prezenți șefii de stat și de guvern din grupul celor mai mari economii mondiale și autoritățile maxime din Uniunea Europeană. Continui astfel și o tradiție inițiată de papa Benedict al XVI-lea, în aprilie 2009, cu ocazia G20 de la Londra. Predecesorul meu a scris Excelenței Voastre și în 2006 cu ocazia președinției germane a Uniunii Europene și a G8.

Înainte de toate aș vrea să vă manifest dumneavoastră și liderilor care se vor întâlni la Hamburg aprecierea mea pentru eforturile făcute pentru a asigura guvernabilitatea și stabilitatea economiei mondiale, cu atenție deosebită față de piețele financiare, față de comerț, față de problemele fiscale și, mai în general, față de o creștere economică mondială care să fie inclusivă și sustenabilă (cf. Comunicat al G20 din Hangzhou, 5 septembrie 2016). Aceste eforturi, așa cum bine prevede programul de lucru al întâlnirii, sunt inseparabile de atenția îndreptată spre conflictele aflate în desfășurare și spre problema mondială a migrațiilor.

În Documentul pregătitor al pontificatului meu adresat credincioșilor catolici, exortația apostolică Evangelii gaudium, am propus patru principii de acțiune pentru construirea de societăți fraterne, drepte și pașnice: timpul este superior spațiului; unitatea prevalează asupra conflictului; realitatea este mai importantă decât ideea; și totul este superior părților. Este evident că aceste linii de acțiune aparțin înțelepciunii multiseculare a întregii omeniri și de aceea consider că pot să folosească și drept contribuție la reflecție pentru întâlnirea de la Hamburg precum și pentru a evalua rezultatele sale.

Timpul este superior spațiului. Gravitatea, complexitatea și interconexiunea problematicilor mondiale sunt de așa natură încât nu există soluții imediate și complet satisfăcătoare. Din păcate, drama migrațiilor, inseparabilă de sărăcie și exacerbată de războaie, este o dovadă. În schimb este posibil să se pună în mișcare procese care să fie capabile să ofere soluții progresive și netraumatice și să conducă, în timpuri relativ scurte, la o liberă circulație și la stabilitatea persoanelor care să fie avantajoase pentru toți. Totuși, această tensiune între spațiu și timp, între limită și plinătate, cere o mișcare exact contrară în conștiința guvernanților și a celor puternici. O soluție eficace întinsă în mod necesar în timp va fi posibilă numai dacă obiectivul final al procesului este în mod clar prezent în proiectarea sa. În inimile și în mințile guvernanților și în fiecare dintre fazele de realizare a măsurilor politice este nevoie de a da prioritate absolută săracilor, refugiaților, suferinzilor, celor evacuați și celor excluși, fără distincție de națiune, rasă, religie sau cultură, și de a respinge conflictele armate.

În acest moment, nu pot să nu adresez șefilor de stat și de guvern din G20 și întregii comunități mondiale un apel din inimă pentru situația tragică din Sud Sudan, din bazinul Lacului Ciad, din Cornul Africii și din Yemen, unde sunt 30 de milioane de persoane care n-au hrană și apă pentru a supraviețui. Angajarea pentru a veni urgent în întâmpinarea acestor situații și a da un sprijin imediat acelor populații va fi un semn al seriozității și sincerității angajării pe termen mediu pentru a reforma economia mondială și o garanție a dezvoltării sale eficace.

Unitatea prevalează asupra conflictului. Istoria omenirii, și astăzi, ne prezintă o vastă panoramă de conflicte actuale sau potențiale. Totuși, războiul nu este niciodată o soluție. În apropierea centenarului scrisorii lui Benedict al XV-lea Către conducătorii popoarelor beligerante, mă simt obligat să cer lumii să pună capăt tuturor acestor măceluri inutile. Scopul lui G20 și a altor întâlniri anuale asemănătoare este aceea de a rezolva în pace diferențele economice și de a găsi reguli financiare și comerciale comune care să permită dezvoltarea integrală a tuturor, pentru a ajunge la Agenda 2030 și la Obiectivele de dezvoltare sustenabilă (cf. Comunicat al G20 de la Hangzhou). Totuși, acest lucru nu va fi posibil dacă toate părțile nu se angajează să reducă substanțial nivelurile de conflictualitate, să oprească actuală cursă a înarmărilor și să renunțe la implicarea în mod direct sau indirect în conflicte, precum și dacă nu se acceptă să se discute în mod sincer și transparent toate divergențele. Este o contradicție și incoerență tragică aparenta unitate în foruri comune cu scop economic sau social și persistența voită sau acceptat a confruntărilor războinice.

Realitatea este mai importantă decât ideea. Ideologiile tragice din prima jumătate a secolului al XX-lea au fost înlocuite de noile ideologii ale autonomiei absolute a piețelor și a speculației financiare (cf. EG, 56). Ele lasă o urmă dureroasă de excludere și de rebutare, precum și de moarte. În schimb, în succesele politice și economice, care n-au lipsit în secolul trecut, se întâlnește mereu un pragmatism sănătos și prudent, condus de primatul ființei umane și de căutarea de a integra și de a coordona realități diferite și uneori contrastante, pornind de la respectare fiecărui cetățean. În acest sens, îl rog pe Dumnezeu ca întâlnirea de la Hamburg să fie luminată de exemplul liderilor europeni și mondiali care au privilegiat mereu dialogul și căutarea de soluții comune: Schuman, De Gasperi, Adenauer, Monnet și atâția alții.

Totul este superior părților. Problemele trebuie rezolvate în concret și dând toată atenția corespunzătoare particularităților lor, însă soluțiile, pentru a fi durabile, nu pot să nu aibă o viziune mai amplă și trebuie să ia în considerare repercusiunile asupra tuturor țărilor și a tuturor cetățenilor lor, precum și să respecte părerile lor și opiniile lor. Aș vrea să repet avertismentul pe care Benedict al XVI-lea îl adresa întâlnirii G20 de la Londra în 2009. Deși este rațional ca întâlnirile G20 să se limiteze la numărul redus de țări care reprezintă 90% din producția mondială de bunuri și de servicii, chiar această situație trebuie să-i ducă pe participanți la o reflecție profundă. Aceia – state și persoane – al căror glas are mai puțin forță asupra scenei politice mondiale sunt exact aceia care suferă mai mult efectele vătămătoare ale crizelor economice față de care au foarte puțină sau nicio responsabilitate. În același timp, această mare majoritate care în termeni economici reprezintă numai 10% din total, este acea parte a omenirii care ar avea cel mai mare potențial pentru a contribui la progresul tuturor. De aceea, este nevoie să se facă mereu referință la Națiunile Unite, la programele și la agențiile asociate și la organizațiile regionale, să se respecte și să se onoreze tratatele internaționale și să se continue promovarea multilateralismului, pentru ca soluțiile să fie cu adevărat universale și durabile, în folosul tuturor (cf. Benedict al XVI-lea, Scrisoare către dl. Gordon Brown, 30 martie 2009).

Am voit să ofer aceste considerații drept contribuție la lucrările G20, încrezător în spiritul de solidaritate responsabilă care-i însuflețește pe toți participanții. De aceea invoc binecuvântarea lui Dumnezeu asupra întâlnirii de la Hamburg și asupra tuturor eforturilor comunității internaționale pentru a activa o nouă eră de dezvoltare inovatoare, interconectată, sustenabilă, respectuoasă față de mediu și inclusivă a tuturor popoarelor și a tuturor persoanelor (cf. Comunicat al G20 de la Hangzhou).

Primiți, Excelență, exprimările mele de înaltă considerație și stimă.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 07.07.2017
Publicarea pe acest sit: 07.07.2017
Etichete:

Lasă un răspuns